O nouă oră astrală a României

Publicat în Dilema Veche nr. 537 din 29 mai - 4 iunie 2014
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Vă amintiţi vremea în care priveam cu invidie spre Ungaria? Ei erau mereu favoriţi la orice fel de integrare euro-atlantică şi noi eram codaşi. Ei făceau reforme şi noi – nu. Ei mergeau în zbor spre capitalism şi noi stăteam, băltit, în neo-socialism. Ei erau exemplari şi noi eram (aproape) paria. Două decenii mai tîrziu, situaţia e total schimbată. Ungaria devine din ce în ce mai puţin frecventabilă în organizaţiile democraţiilor, iar România, şontîc-şontîc, doi paşi înainte, unul înapoi, mai de voie, mai de nevoie, a devenit un partener preferabil pentru europeni şi pentru americani, cînd ceasul nebuniei a cuprins, din nou, Kremlinul, şi lumii i-a stat, o clipă, inima de frică. Bulgaria este şi ea într-un dramatic deficit de credibilitate. Ucraina este un vulcan, iar Moldova este fragilă. Din regiunea noastră, doar România poate parteneria cu Polonia şi cu micii, dar curajoşii baltici, în constituirea liniei de graniţă între Occident şi Rusia.

Fostul secretar de stat american Condoleezza Rice vorbea, prin 2008, despre o centură de securitate a Occidentului democratic, formată din democraţii consolidate şi integrate, de la Baltica la Marea Neagră. Pe atunci, europenii dormeau fericiţi, într-un concubinaj iluzoriu cu ursul şi abia aşteptau să se schimbe administraţia la Washington, socotind că Bush Jr. este un texan limitat, care vrea război ca nebunu’ şi nu înţelege rafinatele efecte benefice ale diplomaţiei şi comerţului. Cînd Condoleezza Rice descria acest plan strategic, o grămadă de europeni credeau că ruşii trebuie băgaţi în NATO. Războiul georgiano-rus din 2008 nu i-a trezit. Îi auzeam pe la reuniuni internaţionale bombănind Georgia, cum că agresase Rusia şi asta e, cine i-a pus să zgîndăre ursul. Sigur, nu conta că ursul adormise cu o labă grea lăsată dincolo de graniţă, taman pe teritoriul georgian. Fiind Rusia, i se permitea. Rice nu făcea decît să admită că de-acum înainte trebuie să jucăm după logica rusă, cea a vechii şcoli geo-politice. Vor sfere de influenţă, vor joc de sumă nulă, vor „centuri“ de securitate alcătuite din state vasale, să le dăm ce vor! Să le punem la graniţă centura noastră de securitate, făcîndu-le clar că ţările toate, inclusiv cele din apropierea Rusiei, trebuie lăsate să decidă singure unde îşi aşază viitorul. Dar Europa de atunci nu a priceput nimic. Iluzia unei Rusii îmblînzite de afacerile cu Vestul, a unei Rusii care a devenit, brusc, o ţară a comerţului şi nu mai e o ţară a dominaţiei şi a războiului, domnea în mintea celor care se credeau înţelepţi. A trebuit să vină 2014, anexarea Crimeei şi nebunia ucraineană ca să priceapă şi europenii, dar şi americanii care se lăudau că ştiu ei cum să reseteze relaţiile cu Moscova, că Rusia este eternă în felul ei.

În acest context, România are o şansă imensă. Sîntem un caz de manual pentru cursul care predă despre oportunităţile colosale pe care le conţine o criză. Vizita şi vorbele lui Joe Biden – episod al unui veritabil desant politico-militar al americanilor la Bucureşti – pot inaugura o perioadă excelentă pentru România. Interesul euro-atlantic pentru România nu a fost, sînt sigur, niciodată atît de mare, de la al Doilea Război Mondial încoace. Îndemnul vicepreşedintelui american pentru consolidarea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei nu mai este doar o chestiune de principiu, ci una de interes strategic american. Ne aşteptăm la investiţii americane de natură strategică în România, la transfer de tehnologie, la sporirea sensibilă a prezenţei americane.

Pentru ceea ce pot face Statele Unite în România, au nevoie de o singură precondiţie: o democraţie puternică aici. Nu o tiranie de circ, nu o democraţie mimată, nu o democraţie slabă. O democraţie cu instituţii solide, care nu pot fi schimbate în două ore, de un Parlament care urmează ca o turmă doi inconştienţi şi un post de televiziune ieşit din minţi, de pildă. Mizele sînt extrem de importante pentru noi. Un pachet de mari obiective, care cuprinde: lupta anticorupţie, statul de drept, independenţa energetică, consolidarea ţării ca pilon strategic de apărare a democraţiilor occidentale în faţa oricăror ameninţări din Răsărit, asigurarea stabilităţii şi a predictibilităţii acţiunilor statului român şi dobîndirea unui echilibru social care să garanteze stabilitatea ţării – este nu doar în interesul americanilor, ci direct în interesul românilor. Sigur că, pentru a atinge aceste obiective, românii au de luptat cu ei înşişi, înainte de toate. Baroni şi partide, mafioţi de toată mîna, de la interlopii cu bîte şi pistoale, la rafinaţii stăpîni de media, doctori corupţi şi profesori şpăgari, funcţionari cu ochii după pradă şi magistraţi deocheaţi, la care adaug şi blestemate obişnuinţe învechite ale poporului – vor fi obstacole active. Sînt obstacole atît de mari şi de multe, încît mă întreb cine mai rămîne de partea bună, civilizată şi proatlantică a baricadei. Dar, nu mă îndoiesc, naţiunea are resurse să se mobilizeze în propriul interes. Întrebarea cît se poate de directă, în miezul anului electoral 2014, este cine va conduce ţara pe acest drum? România are, iarăşi, norocul unei conjuncturi favorabile. Şi are, iarăşi, ghinionul unei clase politice catastrofale. Cum ni se va alcătui destinul din acestea două – nu ştiu.

Sever Voinescu este avocat şi publicist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Câți ani de pușcărie riscă românul acuzat de trădare
Conform articolului 394 din Codul Penal, Alexandru Piscan, care este acuzat că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, vizând obiective militare românești și NATO, poate înfunda pușcăria ani grei.
image
Anchetă extinsă în cazul Coldea: sunt vizați și Alexander Adamescu și Mihai Tufan. „Șeful cel mare”, fondator al „statului paralel”
Anchetă a fost extinsă în dosarul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, fiind cercetate fapte de corupție în legătură cu firme controlate de către oamenii de afaceri Bogdan Alexander Adamescu și de către milionarul Mihai Tufan.
image
Pățania ciudată a unui șofer băut din Neamț. A făcut accident exact în momentul în care polițiștii îi făceau semn să tragă pe dreapta
Acţiunile poliţiştilor din Neamţ, pentru combaterea evenimentelor nedorite din traficul rutier, s-au soldat cu depistarea mai multor şoferi care erau băuţi la volan, întocmindu-se dosare penale

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.