O moarte care nu dovedește nimic

Publicat în Dilema Veche nr. 958 din 18 august – 24 august 2022
HCorches prel jpg

Vă salut de pe terasa cafenelei Loukas, o cafenea tradițională din Chania, fostă capitală a Cretei, un oraș cu o istorie complicată, fostă colonie venețiană, în care m-a prins momentul scrierii acestui text. Sînt în vacanță, cu trei prieteni. Ei au ieșit acum, fiind seară, în centrul vechi, să mănînce pe undeva, iar eu am ales acest loc aproape de cazare, unde sînt exclusiv localnici, oameni în vîrstă mai toți, care petrec aici ore multe ale zilei, povestind, rîzînd, depănînd amintiri, probabil, bînd cafele și beri, fiind libero. 

Îmi place să-mi scriu articolele din alte orașe decît de acasă și mai ales din locuri în care sînt în vacanță. Îmi dau un aer de libertate și de viu, de optimism, de universalitate în care mă integrez discret de cele mai multe ori.

Grecia este printre țările mele preferate – firește, referindu-mă la cele pe care le-am vizitat. Am făcut într-un an chiar și turul ei, cu mașina, pe coastă, cred că am mai povestit asta. Acum sîntem aici pentru relaxare, pentru soare și energie marină, am ales și să închiriem o mașină pentru a vizita și alte plaje decît cele accesibile cu piciorul sau cu bus-ul, din locul unde ne aflăm. Așa am ajuns la plaje ca Balos, Elafonisi, Falasarna sau Preveli. E un paradis aici, e locul unde visez că m-aș putea retrage spre bătrînețe, cumpărîndu-mi o căsuță albă într-o mică livadă cu măslini.

Vorbeam cu unul dintre prietenii cu care sînt aici, Dan, cred că acum vreo două seri, despre cum au influențat culturi precum cea elenă și cea romană întreaga evoluție a umanității ulterioare. Speculam și noi asupra ideii că, uite, grecii nu au vrut să fie așa mari cuceritori, că romanii au fost apoi, că romanii au reușit să colonizeze și să civilizeze tocmai pentru că au venit cu un plus de cultură, inclusiv instituțională și societală, fără să încerce să își impună și credințele religioase. Că, de fapt, atunci cînd încerci să impui cu forța o dogmă, prin care să schimbi fundamental credința intimă a unui popor, ai șanse infime de reușită, dar că-l poți, mai curînd, cuceri, lăsîndu-i credința și aducîndu-i un plus de civilizație și de confort. Cum spuneam, speculam, nefiind nici unul chiar specialiști în domeniu. 

A doua zi, peste tot s-a răspîndit fulgerător vestea atentatului asupra lui Salman Rushdie. Cred că nimeni dintre cei care citesc Dilema veche nu este străin de numele său și de istoria sa. Scriitorul, romancier, asupra căruia s-a pus o fatwapromițînd uciderea sa, datorită romanului Versete satanice. Romanul și condamnarea la moarte l-au făcut, probabil, mai celebru decît se aștepta și mai vulnerabil decît își dorea.

Una dintre speculațiile despre exilarea lui Ovidiu la Tomis, ca să mă întorc și la punctele de plecare, la cultura Antichității, se referă la niște texte pe care acesta le-ar fi scris și care nu ar fi fost pe placul lui Augustus. Nu se știe sigur nimic, dar se speculează ideea că ar fi vorba de o serie de texte grupate sub titlul Arta iubirii. Un mare poet, iubit și adulat, exilat, așadar, pentru o carte pe care a scris-o.

Nu puține sînt ficțiunile care surprind lumi distopice în care libertatea de exprimare și, în speță, libertatea exprimată prin existența cărților este îngrădită într-o societate a viitorului. Fahrenheit 451, a lui Ray Bradbury, este poate cea mai cunoscută, o carte cult, care surprinde o lume în care valorile liberății sînt anulate prin interzicerea cărților, a lecturii. 

Bineînțeles, nu sîntem străini de experiențe reale în acest sens, nici în societăți contemporane, recente, dacă ar fi să ne aducem aminte doar de cenzura practicată de statul comunist sub a cărui dictatură am trăit nu chiar cu multe decenii în urmă o parte dintre noi, părinții și bunicii noștri. 

Salman Rushdie a fost înjunghiat de un fanatic, pentru o carte. Pentru un roman. Pentru o cărămidă din templul invizibil și imaterial al culturii umanității. Am citit la Doru Căstăian pe pagină o secvență din Milan Kundera, despre Salman Rushdie: „Rushdie n-a hulit. N-a atacat islamul. El a scris un roman. Dar, pentru spiritul teocratic, aşa ceva este şi mai grav decît un atac; dacă o religie este atacată (printr-o polemică, o blasfemie, o erezie), păzitorii templului o pot apăra cu uşurinţă pe propriul lor teren, cu propriul lor limbaj; romanul este însă o altă planetă pentru ei; un alt univers, întemeiat pe o altă ontologie; un infernum în care adevărul unic n-are nici o putere, iar ambiguitatea satanică transformă toate certitudinile în enigme… Aşadar, incriminînd Versetele satanice, este incriminată arta romanului ca atare”. Mă apropii de finalul acestui text cu cîteva gînduri care să închege întregul. Avem literatură, ficțiune și libertate a spiritului. Fără literatură, nimic din ceea ce înseamnă umanitatea așa cum o cunoaștem nu ar exista. Arta literaturii, poate mai mult decît alte arte (nu vreau să fiu blasfemiator, însă!), este garanția spiritului liber. Îl citez și pe Doru Căstăian: „Or, romanul, invenţie europeană prin excelenţă, este urît de toţi fundamentaliştii pentru că aduce în lume umorul, ambiguitatea şi relativismul bun, cel care te împiedică să aderi cu trup, suflet şi cuţit la o cauză, oricare ar fi ea”. Aș adăuga doar că literatura, mai larg decît spune Doru, aduce – tocmai prin umor, ambiguitate sau relativism bun – libertate. 

Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță! Literatura este o armă pentru apărarea libertății. Să o scoatem din seria disciplinelor fundamentale ar însemna să ne îndreptăm generațiile viitoare spre un abis întunecat. De aceea, ea trebuie să rămînă și probă distinctă la bacalaureat, așa cum trebuie să aibă întotdeauna primul loc în catalog. Literatura este cel mai bun pretext pentru formarea valorilor. Ea este cea care ne învață că o moarte nu dovedește nimic.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Cum și ce se mai fură în România
Cum a fost cazul unui angajat din comerț, care vindea vinuri și care a fost condamnat nici mai mult, nici mai puțin decît la moarte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Franța și Estul
Însă frustrarea acumulată de estici începe să se vadă din ce în ce mai clar în politica internă a acestor state.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Frica lui Putin jpeg
De unde ne vine pericolul
Da, Biblia, cu poveștile ei incomode, a speriat pe mulți slabi de înger de-a lungul secolelor.
index jpeg 5 webp
Cleopatra și o doză din istoria berii
Spre deosebire de egipteni, care iubeau această băutură alcoolică, grecii și romanii nu prea o agreau, lor le plăcea vinul (poți să-i învinovățești?).
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Decivilizare și civilizare
Consolidăm aportul nostru la decivilizare și ne plîngem, apoi, că partea civilizată a societății nu se arată încîntată că este decivilizată.
image png
Ce înseamnă să fii viu?
„Dungile sînt ușor de explicat, dar ce ne facem cu partea de cal?”.
„Cu bule“ jpeg
Bobul, la modă
Bobul din domeniul coafurii feminine merită să intre în dicționare, alături de omonimele sale mai vechi și mai noi.
HCorches prel jpg
Banii, această chestiune măruntă
Dacă vrem sănătate și calitate, de aici trebuie să începem. De la bani, această chestiune măruntă.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Dacă Trump revine
Judecînd după comportamentul lui ca fost președinte, Trump nu s-a schimbat deloc.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Lifturi
Săptămîna trecută scriam despre incredibilul furnicar newyorkez.
O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.

Adevarul.ro

image
Alimentul banal care face minuni în grădină. Soluția nu poluează, vă scapă de insecte și este foarte ieftină
Otetul alb are multiple întrebuințări. Pe lângă utilizarea în bucătărie, cu ajutorul acestuia se pot curăța și lustrui diverse obiecte, sau poate fi folosit ca erbicid în grădină. Mai mult decât atât, nu poluează mediul înconjurător și nu are efecte negative asupra organismului uman.
image
Turistă dezgustată de ce a văzut pe o celebră insulă celebră din Grecia: „Te simți ca în lumea a treia” VIDEO
Turista a povestit pe TikTok experiența sa în timpul vacanței pe care a petrecut-o în insula Corfu, una dintre cele mai mari din Grecia.
image
Supervulcanii, bomba cu ceas a planetei. O erupție uriașă poate arunca omenirea în Evul Mediu sau să-i provoace extincția
Catastrofele naturale nu au ocolit Terra și au provocat mai multe extincții de-a lungul a sute de mii și milioane de ani. Vlad Manea, doctor în științele pământului cu studii postdoctorale la Caltech, Laboratorul de seismologie, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, unde poate duce o erupție.

HIstoria.ro

image
Kosovo și reflectarea războaielor din această provincie în media.
Kosovo, o provincie din partea de sud a Serbiei, astăzi recunoscută doar de câteva state ca o țară de sine-stătătoare, se află de câteva decenii în prim-planul mass-mediei și constituie un subiect de interes, în principal datorită istoriei sale politice turbulente și a conflictelor care au degenera
image
Sosirea voluntarilor ardeleni la Iași (7 iunie 1917)
După eşecul campaniei din 1916, guvernul român şi Marele Stat Major, la începutul anului 1917, au început să pregătească pe teritoriul restrâns al Regatului, o amplă acţiune de refacere şi înzestrare modernă a unităţilor decimate în luptele din anul precedent.
image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit