O moarte care nu dovedește nimic

Publicat în Dilema Veche nr. 958 din 18 august – 24 august 2022
HCorches prel jpg

Vă salut de pe terasa cafenelei Loukas, o cafenea tradițională din Chania, fostă capitală a Cretei, un oraș cu o istorie complicată, fostă colonie venețiană, în care m-a prins momentul scrierii acestui text. Sînt în vacanță, cu trei prieteni. Ei au ieșit acum, fiind seară, în centrul vechi, să mănînce pe undeva, iar eu am ales acest loc aproape de cazare, unde sînt exclusiv localnici, oameni în vîrstă mai toți, care petrec aici ore multe ale zilei, povestind, rîzînd, depănînd amintiri, probabil, bînd cafele și beri, fiind libero. 

Îmi place să-mi scriu articolele din alte orașe decît de acasă și mai ales din locuri în care sînt în vacanță. Îmi dau un aer de libertate și de viu, de optimism, de universalitate în care mă integrez discret de cele mai multe ori.

Grecia este printre țările mele preferate – firește, referindu-mă la cele pe care le-am vizitat. Am făcut într-un an chiar și turul ei, cu mașina, pe coastă, cred că am mai povestit asta. Acum sîntem aici pentru relaxare, pentru soare și energie marină, am ales și să închiriem o mașină pentru a vizita și alte plaje decît cele accesibile cu piciorul sau cu bus-ul, din locul unde ne aflăm. Așa am ajuns la plaje ca Balos, Elafonisi, Falasarna sau Preveli. E un paradis aici, e locul unde visez că m-aș putea retrage spre bătrînețe, cumpărîndu-mi o căsuță albă într-o mică livadă cu măslini.

Vorbeam cu unul dintre prietenii cu care sînt aici, Dan, cred că acum vreo două seri, despre cum au influențat culturi precum cea elenă și cea romană întreaga evoluție a umanității ulterioare. Speculam și noi asupra ideii că, uite, grecii nu au vrut să fie așa mari cuceritori, că romanii au fost apoi, că romanii au reușit să colonizeze și să civilizeze tocmai pentru că au venit cu un plus de cultură, inclusiv instituțională și societală, fără să încerce să își impună și credințele religioase. Că, de fapt, atunci cînd încerci să impui cu forța o dogmă, prin care să schimbi fundamental credința intimă a unui popor, ai șanse infime de reușită, dar că-l poți, mai curînd, cuceri, lăsîndu-i credința și aducîndu-i un plus de civilizație și de confort. Cum spuneam, speculam, nefiind nici unul chiar specialiști în domeniu. 

A doua zi, peste tot s-a răspîndit fulgerător vestea atentatului asupra lui Salman Rushdie. Cred că nimeni dintre cei care citesc Dilema veche nu este străin de numele său și de istoria sa. Scriitorul, romancier, asupra căruia s-a pus o fatwapromițînd uciderea sa, datorită romanului Versete satanice. Romanul și condamnarea la moarte l-au făcut, probabil, mai celebru decît se aștepta și mai vulnerabil decît își dorea.

Una dintre speculațiile despre exilarea lui Ovidiu la Tomis, ca să mă întorc și la punctele de plecare, la cultura Antichității, se referă la niște texte pe care acesta le-ar fi scris și care nu ar fi fost pe placul lui Augustus. Nu se știe sigur nimic, dar se speculează ideea că ar fi vorba de o serie de texte grupate sub titlul Arta iubirii. Un mare poet, iubit și adulat, exilat, așadar, pentru o carte pe care a scris-o.

Nu puține sînt ficțiunile care surprind lumi distopice în care libertatea de exprimare și, în speță, libertatea exprimată prin existența cărților este îngrădită într-o societate a viitorului. Fahrenheit 451, a lui Ray Bradbury, este poate cea mai cunoscută, o carte cult, care surprinde o lume în care valorile liberății sînt anulate prin interzicerea cărților, a lecturii. 

Bineînțeles, nu sîntem străini de experiențe reale în acest sens, nici în societăți contemporane, recente, dacă ar fi să ne aducem aminte doar de cenzura practicată de statul comunist sub a cărui dictatură am trăit nu chiar cu multe decenii în urmă o parte dintre noi, părinții și bunicii noștri. 

Salman Rushdie a fost înjunghiat de un fanatic, pentru o carte. Pentru un roman. Pentru o cărămidă din templul invizibil și imaterial al culturii umanității. Am citit la Doru Căstăian pe pagină o secvență din Milan Kundera, despre Salman Rushdie: „Rushdie n-a hulit. N-a atacat islamul. El a scris un roman. Dar, pentru spiritul teocratic, aşa ceva este şi mai grav decît un atac; dacă o religie este atacată (printr-o polemică, o blasfemie, o erezie), păzitorii templului o pot apăra cu uşurinţă pe propriul lor teren, cu propriul lor limbaj; romanul este însă o altă planetă pentru ei; un alt univers, întemeiat pe o altă ontologie; un infernum în care adevărul unic n-are nici o putere, iar ambiguitatea satanică transformă toate certitudinile în enigme… Aşadar, incriminînd Versetele satanice, este incriminată arta romanului ca atare”. Mă apropii de finalul acestui text cu cîteva gînduri care să închege întregul. Avem literatură, ficțiune și libertate a spiritului. Fără literatură, nimic din ceea ce înseamnă umanitatea așa cum o cunoaștem nu ar exista. Arta literaturii, poate mai mult decît alte arte (nu vreau să fiu blasfemiator, însă!), este garanția spiritului liber. Îl citez și pe Doru Căstăian: „Or, romanul, invenţie europeană prin excelenţă, este urît de toţi fundamentaliştii pentru că aduce în lume umorul, ambiguitatea şi relativismul bun, cel care te împiedică să aderi cu trup, suflet şi cuţit la o cauză, oricare ar fi ea”. Aș adăuga doar că literatura, mai larg decît spune Doru, aduce – tocmai prin umor, ambiguitate sau relativism bun – libertate. 

Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță! Literatura este o armă pentru apărarea libertății. Să o scoatem din seria disciplinelor fundamentale ar însemna să ne îndreptăm generațiile viitoare spre un abis întunecat. De aceea, ea trebuie să rămînă și probă distinctă la bacalaureat, așa cum trebuie să aibă întotdeauna primul loc în catalog. Literatura este cel mai bun pretext pentru formarea valorilor. Ea este cea care ne învață că o moarte nu dovedește nimic.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.