O infuzie pentru Parlament - din import

Costin CIOBANU
Publicat în Dilema Veche nr. 497 din 22-28 august 2013
O infuzie pentru Parlament   din import jpeg

Parlamentul nostru, chiar cu o majoritate de 70% pentru USL şi cu prezidenţiabilul Antonescu, şef peste Senat, este marginal în termeni de influenţă politică şi de impunere a temelor agendei publice şi politice. Se vede în inflaţia de Ordonanţe de urgenţă (un plus de 50% în primele şapte luni, faţă de perioada similară din 2012, spune Ziarul Financiar), în cît de puţine legi propun parlamentarii (doar 11% din legile adoptate în ultima sesiune aparţin deputaţilor şi senatorilor, conform IPP) sau în revolta unor aleşi împotriva transformării Parlamentului în maşină de vot.

Dincolo de proiecte utopice, precum republica parlamentară (cetăţenii vor, totuşi, să-şi aleagă direct preşedintele), întrebarea este dacă Parlamentul, identificat în sondajele de opinie drept omul bolnav al democraţiei noastre, poate fi cumva pus pe picioare sau e condamnat să se zbată între irelevanţă, zvîcniri punctuale şi tabloidal. Se poate găsi o perfuzie cu efect rapid?

Aş răspunde spunînd, pe urmele lui Machiavelli, că, pentru Parlament, este mai important să fie temut decît iubit. Cu excepţia moţiunilor de cenzură reuşite, din 2009 şi 2012, şi a suspendării de anul trecut, legislativul nu reuşeşte nicicum să devină centrul de interes şi decizie al politicii româneşti.

Dacă dragoste cu sila ştim că nu se poate, atunci cum s-ar putea, deci, obţine, măcar în doze mici şi în paşi la fel de mărunţi, un Parlament temut prin relevanţa sa? Unii ar arăta, firesc, către iniţierea unor legi pertinente şi către controlul mai bun al instituţiilor din subordine. Marea problemă este că parlamentarilor şi Parlamentului le lipseşte capacitatea profesională şi administrativă pentru a răspunde complexităţii situaţiilor pe care le au de legiferat. De aceea, se bazează covîrşitor pe ce vine de la Guvern sau de la UE. Deci, rezolvarea trebuie căutată în altă parte.

Cu suficientă inteligenţă politică, salvarea ar putea fi transformarea legislativului în cea mai importantă sursă de dezbatere politică standardizată din ţară. Dacă tot spune textul recent revizuit al Constituţiei că Parlamentul este „forul suprem de dezbatere şi de decizie al naţiunii“ (art. 61, alin. 1), atunci cred că se poate trece de la principii la gesturi politice care să dea o gură de aer legislativului şi o palmă celor tot mai mulţi care se întreabă la ce foloseşte. Slavă Domnului, dacă ne uităm măcar la Franţa şi la Marea Britanie, avem ce să facem pentru a ridica nivelul interesului public şi pentru a încuraja dezbaterea din Parlament.

În Marea Britanie există, încă din vremea lui Gladstone, instituţia întrebărilor către prim-ministru. Sistemul, reformat în 1997, prevede ca premierul să vină în fiecare miercuri în Camera Comunelor pentru o jumătate de oră şi să răspundă întrebărilor pe care le primeşte de la liderii sau parlamentarii opoziţiei. Parte a culturii politice britanice şi una dintre cele mai cunoscute convenţii constituţionale, PMQs (Prime Minister’s Questions) sînt descrise de Tony Blair, în cartea sa de memorii A journey, drept „cea mai epuizantă, ameţitoare, stresantă, zguduitoare, terifiantă şi descurajatoare experienţă“ din viaţa sa de prim-ministru. Dacă disconfortul e atît de mare pentru un politician care a transformat politica britanică, atunci gîndiţi-vă că şi interesul mass-media şi al publicului este similar.

De cealaltă parte a Canalului Mînecii, francezii au şi ei instituţia întrebărilor către Guvern, menţionată şi în Constituţia celei de-a cincea Republici (la art. 48). În fiecare marţi şi miercuri, de la 15 la 16, prim-ministrul şi miniştrii răspund întrebărilor opoziţiei, fără a le cunoaşte dinainte. Este un prilej pentru a lansa noi iniţiative sau pentru a apăra politicile Guvernului, căci toate mass-media sînt acolo, iar schimbul de replici, captivant prin pasiunea argumentelor, este transmis în direct de marile televiziuni.

Ca să vă faceţi o idee, astăzi, în Parlamentul României, la partea de întrebări şi interpelări sînt prezenţi secretari de stat şi chiar directori din minister, greutatea politică lipsind. Dar momentului săptămînal i se poate da amplitudinea de care se bucură în Marea Britanie şi în Franţa. Ar fi o excelentă oportunitate pentru sporirea reputaţiei Parlamentului, pentru echipa guvernamentală în a-şi defini mandatul, dar şi pentru liderii opoziţiei în a cîştiga credibilitate. Răspunsurile la întrebări dificile ar fi mai greu de evitat, iar cariere politice s-ar putea încheia ca urmare a dezbaterilor. Dar, pînă la urmă, respectul şi frica de Parlament presupun, ritualic, şi astfel de sacrificii.

Dacă felul „blînd“ de a funcţiona al Parlamentului va continua, atunci să nu ne mire că discuţiile despre cît ne costă un parlamentar vor fi regula. Pentru cei care vor un Parlament puternic, e timpul abandonării scuzelor şi al acţiunii. Soluţii, după cum se vede, există. 

P.S. Un ultim argument pentru sceptici: am avea cel mai discutat şi preluat talk-show politic, unul organizat şi difuzat din Palatul Parlamentului. Pentru politicienii noştri îndrăgostiţi de televizor, n-ar fi puţin lucru, nu-i aşa?

Costin Ciobanu este consultant în comunicare şi politici publice, masterand al Universităţii Paris 1 Panthéon-Sorbonne. 

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

Volodimir Zelensky FOTO Profimedia
The Economist: Încercările armatei ucrainiene de a ocupa Crimeea ar putea duce la disensiuni serioase între Zelensky și liderii occidentali
Revista britanică a relatat că Occidentul se teme de o escaladare a conflictului în cazul unei ofensive a Forțelor Armate ale Ucrainei în Crimeea și de posibila utilizare a armelor nucleare de către Federația Rusă, ca răspuns.
vaccin covid foto Pixabay
COVID-19. Unde putem face vaccinul bivalent în România
La finalul săptămânii trecute a sosit în România vaccinul anti-COVID bivalent, care în statele din Vest se administrează încă din septembrie.
Zimbru Romsilva jpg
Un zimbru impunător, filmat la masă într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț VIDEO
Cel mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, are în Parcul Natural Vânători Neamț toate condițiile de hrană și adăpost. Este „la el acasă”, după ce specia a fost reintrodusă în urmă cu câteva decenii.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.