O idee proastă

Publicat în Dilema Veche nr. 345 din 23 - 29 septembrie 2010
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

În primăvara acestui an, un venerabil parlamentar britanic s-a retras din Adunarea Parlamentară NATO. A fost membru al acestei Adunări mai bine de trei decenii. Mulţi ani, a condus delegaţia britanică la Adunare, iar serviciile pe care le-a adus extinderii şi consolidării Alianţei Nord-Atlantice sînt unanim recunoscute în comunitatea euroatlantică. 

Experienţa sa în politica de securitate este neîntrecută: a condus mai bine de zece ani Comisia de apărare din Camera Comunelor, a fost de două ori ales preşedinte al Adunării Parlamentare a OSCE şi a fost, în anii din urmă, de cînd l-am cunoscut eu, vicepreşedinte al Adunării Parlamentare NATO. A văzut multe. Ajuns la senectute, distinsul parlamentar a decis să nu mai candideze în alegerile parlamentare din luna mai a acestui an – s-a retras la pensie. Cînd a participat la ultima reuniune a Adunării Parlamentare NATO, a ţinut o splendidă cuvîntare: un emoţionant şi înţelept adio spus unei activităţi pe care o exersase cu neobosită pasiune. A trăit nemijlocit istoria trepidantă a NATO din anii ’70 încoace. A debutat în politica de securitate în anii în care NATO pierduse supremaţia nucleară în competiţia cu URSS, a trecut prin frămîntările erei Reagan-Thatcher, cînd reorganizarea alianţei sub un serios impuls american a provocat nenumărate enervări şi frustrări între aliaţi (amintesc, doar, tensiunile politice iscate de relocarea în spaţiul european a rachetelor americane Pershing II şi Cruise, la mijlocul anilor ’80), a văzut blocul sovietic prăbuşindu-se, a văzut extinderea NATO în Europa de Est, a văzut războiul din Kosovo şi, acum, pe cel din Afganistan. În ultimul lui cuvînt ca membru al Adunării Parlamentare NATO, bătrînul laburist a ajuns, inevitabil, la relaţia NATO – Rusia. Şi-a spus punctul de vedere cu fermitate şi inteligenţă şi a conchis cu un sfat, citînd o vorbă pe care Cromwell ar fi spus-o soldaţilor săi la un moment dat (mărturisesc, aparte, că am auzit în alte împrejurări aceeaşi vorbă atribuită lui George Washington vorbind soldaţilor săi – în fine, or fi spus-o amîndoi): „Put your trust in God, but keep the powder dry.“ (Puneţi-vă încrederea în Dumnezeu, dar păstraţi praful de puşcă uscat.) În privinţa Rusiei, noi cei din NATO trebuie să ne punem toată încrederea în ea, dar să nu uităm nici o clipă să păstrăm uscat praful de puşcă. 

De mai mulţi ani, o idee bîntuie dezbaterile pe tema relaţiei dintre NATO şi Rusia. Se spune că Rusia trebuie integrată în alianţă. O spun oameni de pe toate meleagurile, de toate profesiile şi, mai ales, de toate extracţiile politice. Pentru mine, această universală aderenţă a unei idei este un semnal serios de alarmă. De regulă, o asemenea idee este proastă. 

Sigur, prin lume circulă multe idei proaste, dar cea a aderării Rusiei la NATO mi se pare că le întrece pe toate. Să explic, întîi, ce cred că înseamnă o idee proastă, pentru a înţelege de ce ideea integrării Rusiei în NATO mi se pare chiar cea mai cea. O idee proastă întruneşte cumulativ trei trăsături: dacă s-ar realiza, ar produce mult mai mult rău decît bine, înrăutăţind situaţia prezentă; este un nonsens logic evident; exprimă o mare slăbiciune, o capitulare morală, exact în momentul în care nu există nici un motiv de capitulare, fiind, cu alte cuvinte, moralmente inoportună. 

Aşadar, dacă Rusia ar intra în NATO, competiţia strategică dintre Rusia şi SUA s-ar muta în interiorul Alianţei (nu pot crede că există cineva cît de cît lucid şi cît de cît informat care să creadă că rivalitatea dintre SUA şi Rusia – rivalitate la care Rusia ţine mult mai mult decît SUA, în acest moment – se poate stinge prin integrare). Asta ar duce, inevitabil, la implozia NATO. Or, nu am nici un motiv să cred altfel, o lume fără NATO este cu mult mai nesigură şi mai ostilă decît cea în care trăim noi acum. Apoi, o Rusie în NATO ar produce frisoane mai tuturor aliaţilor din Estul Europei, care au mai împărţit o alianţă cu Rusia (atunci sub formă de URSS) şi s-au putut lesne convinge în ce anume a constat ea. Pentru detalii, întrebaţi pe unguri despre 1956 sau pe cehi despre august 1968. În al doilea rînd, o alianţă între două superputeri este un nonsens strategic. Nici nu cred că ar trebui să ne dorim aşa ceva, pentru că în această situaţie orice echilibru al puterii pe planetă ar fi imposibil. Nonsensul constă în ceea ce ministrul de Externe rus, S. Lavrov, spunea: „marile puteri nu se aliază, marile puteri se concurează“. În al treilea rînd, ideea de a invita Rusia în NATO exprimă slăbiciune, teamă, poate chiar un adînc sentiment de culpă. Occidentul nu are nici un motiv să se simtă nici ruşinat de ceea ce este şi ce ceea ce face, nici temător în faţa Rusiei. Dar, probabil, cei care îşi imaginează că sînt interesanţi sau că lasă impresia că ar fi vizionari susţinînd teza aderării Rusiei la NATO sînt sistematic acoperiţi de ridicol de Rusia însăşi, care, prin toate vocile autorizate şi pe toate canalele, spune mereu acelaşi lucru: nu vrem să intrăm în NATO. Ba, mai mult, se încăpăţînează să considere NATO drept inamic, transmite aliaţilor, prin vocea ambasadorului rus la NATO, naţionalistul Dimitri Rogozin, că ar face bine să desfiinţeze Alianţa, şi continuă să ocupe ilegal porţiuni de teritorii ale altor state. Rusia nu crede în valorile care fundamentează alianţa noastră, atunci de ce să ne gîndim la integrarea ei? 

În ceea ce priveşte Rusia, între propagandiştii slabi ai aderării Rusiei la NATO şi sfatul bătrînului parlamentar britanic, îl aleg pe cel de-al doilea.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
România a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare paradă moto din lume. Nu mai puțin de 3.722 motocicliști au participat la parada de pe ruta Pitești-Mioveni FOTO VIDEO
Nu mai puțin de 3.766 de motocicliști din toată România au luat parte sâmbătă 15 iunie la Pitești la cea mai mare paradă moto din lume, ce a doborât precedentul record, stabilit acum aproape cinci ani în Statele Unite ale Americii.
image
Imagini greu de privit filmate pe o șosea din Marea Britanie. Un polițist lovește intenționat cu mașina un vițel scăpat pe străzi: „Ce fel de monstru...?” VIDEO
Momente îngrozitoare petrecute pe o stradă din Marea Britanie, acolo unde un echipaj de poliție a lovit un vițel scăpat liber. Bietul animal a fost lovit de două ori cu autospeciala, iar martorii au catalogat intervenția drept una brutală, potrivit Daily Mail.
image
Românii, cei mai puțin educați cetățeni ai Europei. O nouă statistică arată că tinerii noștri nu aleg să continue studiile după liceu
Proporția populației cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, femeile fiind, în general, cele mai educate.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.