O dezbatere romînească

Publicat în Dilema Veche nr. 128 din 6 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än ultima vreme, tot mai multe voci din spa┼úiul politic, dar ┼či din societatea civil─â, cer o dezbatere public─â ampl─â ├«n jurul prezen┼úei trupelor noastre ├«n Irak ┼či, prin extensie, ├«n leg─âtur─â cu implicarea militar─â a Rom├óniei ├«n conflicte care, aparent, nu au leg─âtur─â cu noi. Impresia este c─â toat─â lumea cere dezbaterea ┼či un Cineva, ocult ┼či atotputernic, care ar trebui s─â o organizeze, s─â dea cuv├«ntul ┼či s─â ia cuv├«ntul, refuz─â s─â ├«nceap─â "lucr─ârile". S-ar zice c─â s├«ntem ├«n acea situa┼úie stranie ├«n care toat─â lumea spune "S─â dezbatem!" ┼či nimeni nu ├«ncepe dezbaterea. ├Än realitate ├«ns─â, dezbaterea exist─â. ├Än ultimele 12-14 luni, s-au publicat sute de articole pe aceast─â tem─â, s-au consumat zeci de ore la radio sau la televiziune discut├«ndu-se acest subiect, s-au pronun┼úat, la conferin┼úe ┼či seminarii, mai to┼úi exper┼úii ┼čtiu┼úi sau inventa┼úi, ├«n fine, nu cred c─â exist─â persoan─â public─â a c─ârei opinie ├«n leg─âtur─â cu prezen┼úa trupelor noastre ├«n Irak s─â nu fi fost auzit─â. Oricine are un minim interes pentru chestiune ┼čtie bine care s├«nt ziarele ┼či comentatorii favorabili angajamentului nostru ├«n Irak ┼či care s├«nt criticii, iar argumentele celor dou─â tabere s├«nt, ┼či ele, bine cunoscute. ├Äns─â impresia general─â este c─â aceast─â dezbatere nu exist─â. ┼×i asta m─â ├«ngrijoreaz─â. Exist─â, cred, dou─â cauze majore pentru care ceva ce se ├«nt├«mpl─â ├«n realitatea rom├«neasc─â, i.e. dezbaterea asupra prezen┼úei trupelor noastre ├«n Irak, pare c─â nu se ├«nt├«mpl─â. Prima cauz─â este c─â dezbaterea a ├«nceput t├«rziu. Ca o nou─â prob─â a lipsei de sincronicitate a lumii rom├óne┼čti la lumea euro-atlantic─â, ├«n lunile premerg─âtoare atacului american asupra Irakului nimeni ├«n Rom├ónia nu punea profund problema pozi┼úiei noastre ├«n chestiune ┼či, mai ales, nimeni ├«n Rom├ónia nu discuta public participarea noastr─â cu trupe la opera┼úiunile post-conflict. Decizia de a trimite trupe ├«n Irak a fost luat─â ├«n stilul puterii pesediste din acea vreme. Adic─â, f─âr─â consultare public─â. Poporul nu a fost ├«ntrebat, nu a fost nici m─âcar sondat, iar parlamentarii au votat cu sentimentul c─â fac o mutare obligatorie. PSD a avut mereu un stil ascuns, "expert", aproape masonic de a gestiona puterea. Liderii PSD nu se temeau de opinia public─â, a┼ča cum cred mul┼úi, ci apar┼úineau acelei ┼čcoli de g├«ndire care spune c─â puterea este o activitate pentru foarte pu┼úinii ale┼či dintre pu┼úinii chema┼úi. ├Än chestiuni precum trimiterea de trupe ├«n Irak, cei din afara castelului nu se pot pronun┼úa pentru simplul motiv c─â habar nu au de fondul ad├«nc al problemei. Credin┼úa pesedi┼čtilor, venit─â de la p─ârintele lor spiritual, este c─â numai cine are p├«rghiile trebuie s─â aib─â informa┼úiile, a┼čadar numai cine e la putere ┼čtie. Pe scurt, problema PSD nu era incapacitatea de a persuada public, ci incapacitatea de a g├«ndi democratic. ├Än chestiunea irakian─â, PSD nu a lansat tema implic─ârii noastre spre dezbatere public─â ┼či, prin controlul pe care ├«l avea asupra mediei, a impus ca unic r─âspunsul guvernamental. Dezbaterea real─â a ├«nceput dup─â 2004, episodul r─âpirii jurnali┼čtilor rom├óni ├«n 2005 fiind prilejul. ├Änt├«rzierea dezbaterii a frustrat pe cei, pu┼úini, care chiar aveau nevoie de ea ┼či urma amar─â a acestei frustr─âri s-a transmis, cumva, p├«n─â azi. A doua cauz─â pentru care ni se pare c─â nu dezbatem c├«nd, de fapt, dezbatem, este c─â dezbaterea nu are impact. Nu exist─â nici o situa┼úie p├«n─â acum ├«n care guvernan┼úii s─â fi decis ceva ├«n materie de politic─â extern─â ┼či de securitate, consider├«nd serios vocea opiniei publice. Mai mult, nu exist─â nici un caz ├«n care cursul acestor politici s─â fi fost m─âcar cosmetic modificat din asemenea ra┼úiuni. Chiar ┼či marile direc┼úii de politic─â extern─â ┼či de securitate, precum aderarea la NATO ┼či la UE, au fost mai ├«nt├«i formulate politic ┼či apoi au devenit simpatice poporului, pentru c─â rimau cu tipul de libertate ┼či de prosperitate occidental─â. A┼čadar, la noi, lipsa de impact a dezbaterii pe acest gen de teme este de domeniul tradi┼úiei. De aceea, sentimentul de "degeaba" este puternic ┼či, ├«n final, descurajant. Mai departe, cred c─â aceast─â lips─â de impact are ┼či alte explica┼úii, ├«n afara autismului deja ┼čtiut ┼či probat, al elitei noastre politice. Dezbaterea pare inexistent─â din cauza lipsei de argumente, a fragilit─â┼úii ra┼úionamentelor, a superficialit─â┼úii analizelor. La noi, argumentele s-au epuizat ├«n primele gesturi debatorii. Cei care se opun prezen┼úei noastre ├«n Irak, vorbesc ├«n termeni emo┼úionali ("de ce s─â curg─â s├«nge rom├ónesc pe meleaguri str─âine?"), ├«n termeni contabili ("am economisi 90 de milioane de euro pe an dac─â ne-am retrage") sau ├«n termeni pseudo-morali ("Bush nu a f─âcut bine c─â s-a dus ├«n Irak, atunci nici noi nu trebuia s─â mergem"). Cam acestea s├«nt argumentele contestatarilor. Sus┼úin─âtorii s├«nt ┼či mai s─âraci ├«n argumente. Ei joac─â fie cartea onoarei ("dac─â ne-am angajat, s─â mergem p├«n─â la cap─ât"), fie retorica la mod─â ("terorismul e o problem─â global─â, este deci ┼či problema noastr─â, ac┼úiunile din Irak fac parte din lupta anti-terorist─â, a┼čadar trebuie s─â particip─âm"). Nu exist─â nici un alt argument ┼či toate discu┼úiile se reduc la ├«nv├«rtirea acestor cinci idei. Recent, t├«n─ârul domn Olteanu de la Camera Deputa┼úilor a ├«mbog─â┼úit dezbaterea cu un ra┼úionament nou - domnia sa s-a trezit vorbind despre ce vor americanii ┼či ce vor europenii ┼či cum noi trebuie s─â vrem ce vor europenii, c─â la ei ne ┼čade interesul acum. Acesta este nivelul acestei dezbateri, de ce m─â mir c─â nu se vede? O discu┼úie se men┼úine ├«n aten┼úie prin prospe┼úimea argumentelor, prin ad├«ncimea lor, prin ├«nnoirea perspectivei, prin descoperirea altor puncte de vedere. La noi, se spun de doi ani acelea┼či c├«teva lucruri. Nu e de mirare c─â, de┼či vorbim, nu auzim nici m─âcar noi ├«n┼čine c─â vorbim, pentru c─â - da, asta e culmea acestei dezbateri! - chiar cei care particip─â la ea, cer ca dezbaterea s─â ├«nceap─â. Dezbaterea public─â ├«nseamn─â confruntarea public─â a argumentelor. Cum la noi aceste argumente s-au dezb─âtut deja, putem spune c─â, de┼či zgomotul nu s-a stins, dezbaterea s-a ├«ncheiat. Iau asta ca pe o prob─â trist─â a anvergurii noastre intelectuale ┼či a┼čtept, de fapt, re├«nceperea dezbaterii.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.