O catastrofă produsă de oameni

Publicat în Dilema Veche nr. 905 din 12 – 18 august 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Criza climatică se adîncește. Dezechilibrele se agravează într-un ritm fără precedent. Cel mai recent raport al grupului interguvernamental de experți despre evoluția climei e un semnal de alarmă și un îndemn la acțiune. 234 de oameni de știință din 66 de țări au studiat evoluțiile climatice și efectele emisiilor de CO2 pe baza analizei a peste 14.000 de cercetări științifice întreprinse în ultimul deceniu. Pentru prima dată, studiul demonstrează că rolul activităților umane în procesul de încălzire globală este „fără echivoc”, provocînd „schimbări rapide în atmosferă, oceane, criosferă și biosferă”. Activitățile umane, în special arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze) pentru transport, producția de energie electrică, agricultură sau industrie, emit gaze cu efect de seră care cresc în mod constant. O catastrofă produsă de oameni!

Temperatura la suprafața Pămîntului a crescut cu aproximativ 1,1 grade Celsius în ultimul deceniu comparativ cu 1850-1900, încălzirea fiind mai pronunțată la nivel continental (1,6 grade) decît deasupra oceanelor (0,9 grade). Iar temperatura la nivel global crește accelerat.

Încălzirea e doar un aspect al schimbărilor climatice. Și un factor declanșator pentru alte dezechilibre. Fenomene meteo extreme au crescut în frecvență și în intensitate. Topirea ghețarilor e un proces fără precedent în ultimii două mii de ani: rata de topire a calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica s-a cvadruplat în intervalul 1992-1999 și 2010-2019. Efectul? Creșterea nivelului mării într-un ritm de 3,7 mm pe an, între 2006 și 2018. Cu alte consecințe nefaste: temperatura oceanului e mai ridicată, nivelul de oxigen e mai scăzut, aciditatea apei e mai mare – și toate aceste modificări afectează fauna și flora oceanice.

Raportul descrie în amănunt și pe un ton tăios toate aceste fenomene și expune riscurile la nivel planetar. E, dacă vreți, încă un avertisment pentru state, cu trei luni înaintea celei de-a 26-a conferințe ONU privind clima (COP26) de la Glasgow. Dar și un bilanț provizoriu, în plan politic, al acordului climatic de la Paris, din 2015: doar jumătate dintre semnatarii documentului și-au fixat obiective mai ambițioase pentru a se asigura că pot îndeplini angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Așa cum arată acum situația la nivel global, angajamentele sînt insuficiente pentru a îndeplini obiectivele tratatului internațional, adică  limitarea încălzirii climatice „mult sub” 2 grade comparativ cu perioada anterioară (era preindustrială) și, dacă este posibil, la 1,5 grade Celsius. Conceput ca o foaie de parcurs, cu obiective clare și termene precizate (2030, respectiv 2050), acordul părea, acum șase ani, cînd a fost parafat, o promisiune realizabilă. Însă de la angajament la aplicarea lui e o distanță de netrecut pentru unele state. Nu doar retragerea SUA din acest acord, ci și mobilizarea redusă a altor țări semnatare au condus la ratarea unor obiective intermediare importante. Nu, nu se poate vorbi de un eșec al acordului de la Paris. Dar putem spune că statele au eșuat să protejeze mediul.

Pandemia și măsurile sanitare au redus considerabil nivelul emisiilor de dioxid de carbon. Unii economiști și activiști de mediu s-au bucurat de această pauză pentru planetă. Efectele reale ale acestei scăderi temporare a emisiilor sînt însă insesizabile.  

Dincolo de statistici și de prognoze – îngrijorătoare, aproape amețitoare – e realitatea de lîngă noi. În Italia, în Grecia, în Turcia, în Rusia ard pădurile. Incendii spontane, de vegetație, produse de temperaturile ridicate și întreținute de curenții de aer torizi. Mii de hectare de pădure dispar mistuite de foc. Nu e pentru prima dată cînd se întîmplă asta. Dar parcă nicicînd n-au fost atît de multe focare pe suprafețe atît de extinse în Europa. O tragedie colosală se desfășoară sub ochii noștri: imaginile sînt copleșitoare. Oare de ce alte dovezi mai avem nevoie ca să înțelegem că sîntem în pragul unei catastrofe planetare?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.