O bere pentru tanchistul rus

Publicat în Dilema Veche nr. 960 din 1 septembrie – 7 septembrie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

O discuție despre bere în Belgia e probabil în Top 3 discuții banale și n-ar trebui să facă obiectul vreunei analize. De data asta, însă, subiectul merită totuși un pic de atenție. Șapte berării rusești au început în ultimele luni producția de bere belgiană Leffe în urma unui acord negociat anterior războiului din Ucraina. Intrarea pe piața rusă s-a produs ca urmare a unui acord între producătorul AB InBev și turcii de la Efes. 

Anterior, AB InBev anunțase că se retrage din Rusia alături de alte mii de companii occidentale, ceea ce face ca producția curentă de Leffe rusesc să fie un fel de întoarcere pe ușa din spate. Previzibil, reacția ucrainenilor este undeva la intersecția dintre dezamăgire și indignare. Soția fostului președinte Petro Poroșenko a acuzat brand-ul că „sprijină genocidul”. Previzibil, îndemnurile la boicot au început să se înmulțească. 

Încercînd să se apere, belgienii au spus că ei încearcă de mai multă vreme să își vîndă partea din compania pe care au fondat-o împreună cu turcii și estimează că decizia îi va costa aproximativ un miliard de euro. Nu e clar de ce nu s-a întîmplat încă lucrul acesta, însă suspiciunea de ipocrizie e rezonabilă. 

Devine evident că declarațiile sobre despre solidaritate în fața agresiunii rusești nu sînt întotdeauna foarte serioase și companiile speră că pot activa încă pe piața rusă dacă își maschează intențiile prin intermediul a tot felul de parteneriate sau schimbări de jurisdicție. La fel au făcut și ungurii de la Wizz Air care anunțau acum cîteva săptămîni că reiau zborurile spre Rusia prin intermediul subsidiarei din Emiratele Arabe Unite. Argumentul Wizz a fost că subsidiara se supune legislației din Emirate, iar respectivul stat nu a impus Rusiei nici un fel de sancțiune care să aibă legătură cu zborurile. 

Ca și Leffe zilele acestea, Wizz a fost atacat cu o salvă de îndemnuri la boicot care s-au dovedit, în cele din urmă, eficiente. Temîndu-se de reacția clienților săi europeni, mulți dintre ei din estul continentului, compania a anunțat în cele din urmă că renunță la zborurile dintre Abu Dhabi și Moscova. A ținut însă să precizeze că alte companii aflate sub jurisdicția respectivă operează astfel de zboruri netulburate, sugerînd astfel că subsidiara sa nu poate concura de la egal la egal pe respectiva piață. Altfel spus, brand-ul Wizz Air simțea brusc nevoia unei dedublări și doar excesul european de indignare a făcut imposibil lucrul acesta. 

Faptul că, oripilați de crimele rusești, clienții aleg să își cheltuiască banii în alte părți decît acolo unde știu că o parte din ei ajung în buzunarele Kremlinului n-ar trebui să mire pe nimeni. Iar responsabilitatea companiilor înseamnă uneori un pic mai mult decît bugete de CSR cheltuite pe tot felul de inițiative călduțe și fără impact real, dar care arată bine în raportări de final de an. 

Dacă ar fi loc de mirări, atunci acestea ar trebui să se îndrepte mai degrabă către inabilitatea statelor europene de a întări sancțiunile la adresa Rusiei. Încă e foarte simplu pentru ruși să își facă concediul în sudul Franței, încă e prea ușor să își procure bunuri din Occidentul pe care îl urăsc cu atîta intensitate. 

Discuția despre cum sancțiunile îi afectează și pe rușii „cei buni”, cei care se opun (în tăcere) războiului, devine pe zi ce trece tot mai ridicolă. Sînt interesant de urmărit, din punctul acesta de vedere, conversațiile între șefii de state și guverne europeni pe tema suspendării vizelor. Est-europenii, cei cărora, din păcate, istoria le-a dat dreptate cînd au avertizat asupra intențiilor Kremlinului, insistă ca rușilor să nu le mai fie permis accesul în UE. Vestul continentului, însă, pare încă pătruns de o admirație melancolică pentru o specie de rus ideal care nu numai că i se opune lui Putin, dar e și autor de mari opere de artă și, în general, un partener de conversație capabil de incursiuni spirituale profunde, aproape inaccesibile europeanului de rînd. 

Realitatea e că „rușii cei buni” și cei mai puțin buni sînt mai degrabă cinici și nu suferă prea tare pentru că, în numele lor, mor civili nevinovați în Ucraina. Clasa mijlocie continuă să își bea cafelele prin Starbucks-uri cu nume schimbat, membrii ei nu sînt chemați pe cîmpurile Ucrainei pentru că Putin are grijă să trimită acolo săraci și minorități, iar cîtă vreme Europa e încă primitoare, totul poate merge aproape la fel ca înainte. 

Occidentul a fost foarte clar explicînd că nu va întreprinde acțiuni directe pentru schimbarea regimului în Rusia. În același timp, de voie, de nevoie, acceptă că statul rus e condus de o clasă de criminali fără prea multe scrupule. De aceea, tărăgănarea discuției despre sancțiuni este aproape toxică pentru că ea nu face decît să demonstreze că strategia lui Putin e corectă. O înăsprire a acestora va aduce însă discuția în pragul Kremlinului. Pînă cînd tribunalele internaționale vor decide responsabilități legate de crimele de război rusești, consecințele lor trebuie să ajungă la cei care le-au făcut posibile. 

Vestul trebuie să iasă din acest ciclu în care ieri citeam despre cum înarmează Ucraina și azi aflăm că oferă o bere tanchistului rus.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.