O amintire despre Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
Bun şi rău jpeg

În primăvara anului 2000, eram, de puţine săptămîni, consul general al României la Chicago. După tradiţia diplomaticească, începusem să merg în vizite de prezentare pe la oficialii locali, pe la consulii altor ţări, pe la liderii laici şi religioşi ai comunităţii româneşti ş.a.m.d. Unul dintre primii omologi care m-au primit a fost consulul general al Germanei, dl Michael Engelhardt. Am dat de la început o atenţie sporită acestei prime întîlniri pentru că, în acel moment, relaţiile dintre România şi Germania nu erau tocmai bune. Lansajul nostru spre UE era privit cu răceală la Berlin şi unul dintre obiectivele noastre era să topim acest îngheţ, înţelegînd că aderarea la UE este imposibilă fără sprijin german. Neîncrederea Germaniei în România avea surse vechi, dar şi temeiuri recente: valuri de ilegali romi de pe la noi umpleau străzile Germaniei şi făceau cam multe mizerii.

Dl Engelhardt era un diplomat de lungă carieră (mai avea vreo doi ani pînă la pensie), cu totul atipic din perspectiva prejudecăţii care ne indică un anumit gen de diplomat german: era brunet (cînd l-am cunoscut, un pic grizonant), mărunţel, extrovert, gesticula amplu şi expresiv cînd vorbea, rîdea cu poftă, fuma ţigară după ţigară şi asculta muzică simfonică în extaz, bucurîndu-se de ea ca un meridional. De o viaţă, pasiunea lui ardentă era să scrie, dar mai ales să traducă poezie în germană, sau din germană într-una dintre multele limbi pe care le ştia. Nu mult după ce ne-am strîns pentru prima dată mîinile în biroul său şi ne-am aşezat pentru obişnuita primă conversaţie, dl Engelhardt mi-a spus: „Să ştii că nu înţeleg de ce guvernul meu se comportă atît de distant cu România. Sigur că problema imigraţiei ilegale pe considerente economice este serioasă, îmi dau bine seama şi de ce cetăţenii germani sînt deranjaţi de romii care tot vin din estul Europei, pot înţelege chiar şi prelungirea unei stări de neîncredere venită din timpul Războiului Rece. Dar guvernul meu ar trebui să înţeleagă că nu se poate vorbi despre Europa întreagă, unită, fără România. Europa este de neconceput fără România.“ Şi apoi, a zis-o pe şleau: „Guvernul meu face o prostie că ţine România la uşa Uniunii.“ Vă daţi seama ce surpriză am avut! Apoi, tot mai înflăcărat, dl Engelhardt a continuat: „Cel mai important lucru care ne poate uni în Europa este o sensibilitate profundă, comună. Experienţele noastre istorice sînt mult prea diferite, la fel societăţile noastre, economiile noastre etc. Dar, pe temeiul unei sensibilităţi comune, vom putea construi. Şi vă spun că această sensibilitate există, şi una dintre cele mai mari contribuţii la constituirea ei a avut-o Paul Celan, pe care îl ador, este poetul meu preferat. Nu se poate construi Europa fără Paul Celan! Germania şi întreaga Europă ar trebui să vă fie recunoscători pentru imensa voastră contribuţie la cultura continentului şi, mai ales, pentru Paul Celan.“ Am legat o frumoasă prietenie cu neamţul, în următorii ani, pînă cînd el şi-a încheiat postul şi a ieşit la pensie. Din cîte mi-a spus, avea de gînd să cumpere o cabană la munte în sudul Germaniei şi să se mute acolo pentru restul zilelor. În anii care au urmat, de cîte ori am avut ocazia să stau de vorbă cu cîte un diplomat german, am întrebat de el. Unul sau doi parcă şi-au amintit vag – numele le spunea ceva, dar nu îşi aminteau exact ce. Restul – nu ştiau nimic despre el. Aşa că nu mai ştiu nici eu nimic de vechiul meu coleg. Îmi imaginez, uneori, că traduce poezii undeva în munţii Bavariei şi că priveşte Europa de la înălţime, neînţelegînd de ce europenii nu se lasă antrenaţi în solidaritate de „sensibilitatea lor comună“, poetică.

Paul Celan (1920-1970), poet de geniu şi traducător cu har, s-a născut la Cernăuţi într-o familie de evrei sionişti, cu ample preocupări culturale, în vremea în care Cernăuţii erau româneşti. A cunoscut din plin infernul Holocaustului şi deziluzia tragică a comunismului. Împins permanent în afară de evreitatea sa, a părăsit România în 1948 şi a ajuns la Paris, unde a trăit tot restul vieţii, pe care singur a curmat-o, la nici 50 de ani. Celan a scris cea mai mare parte a operei sale în germană, o limbă de care se ataşase profund încă din copilărie şi cu care a dezvoltat o relaţie intelectuală spectaculoasă, fiind atît limba mamei sale (pe care o adora), cît şi limba ucigaşilor mamei sale, căci părinţii lui au pierit în Holocaust. Celebrul său vers „Moartea este un maestru german“ spune mult despre această relaţie. Poezia sa poate părea, la primele lecturi, încifrată, ermetică, dar efortul de a o pătrunde este pe deplin răsplătit. Celan este un poet al tragicului, cu o capacitate fantastică de a se hrăni din propria autobiografie, anume pentru a dobîndi vocea care îl scoate din cadrul experienţei proprii.  

Celan este indispensabil oricui vrea să înţeleagă bine una dintre cele mai profunde observaţii despre specia noastră, făcută de Hölderlin şi retransmisă lumii de Heidegger, într-un eseu important: „Poetic locuieşte omul.“ Celan este mărturisitorul locuirii poetice a infernului. Nu întîmplător îl evoc aici pe Heidegger. Relaţia dintre Celan şi filozoful german este una dintre cele mai fascinante pagini de istorie culturală europeană. În fine, nu neapărat despre Celan vreau să vorbesc aici. Vreau doar să evoc o amintire... Poate o folosi la ceva. 

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.