Nu refuzaţi invitaţiile!

Publicat în Dilema Veche nr. 566 din 18-23 decembrie 2014
Nu refuzaţi invitaţiile! jpeg

„Zis-a şi celui ce-L chemase: Cînd faci prînz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei, la rîndul lor, pe tine, şi să-ţi fie ca răsplată. Ci, cînd faci un ospăţ, cheamă pe săraci, pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi, şi fericit vei fi că nu pot să-ţi răsplătească. Căci ţi se va răsplăti la învierea drepţilor. Şi auzind acestea, unul dintre cei ce şedeau cu El la masă I-a zis: Fericit este cel ce va prînzi în împărăţia lui Dumnezeu! Iar El i-a zis: Un om oarecare a făcut cină mare şi a chemat pe mulţi; şi a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca să spună celor chemaţi: Veniţi, că iată toate sînt gata. Şi au început unul cîte unul, să-şi ceară iertare. Cel dintîi i-a zis: Ţarina am cumpărat şi am nevoie să ies ca s-o văd, te rog, iartă-mă. Şi altul a zis: Cinci perechi de boi am cumpărat şi mă duc să-i încerc, te rog, iartă-mă. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat şi de aceea nu pot veni. Şi întorcîndu-se, sluga a spus stăpînului său acestea. Atunci, mîniindu-se, stăpînul casei a zis: Ieşi îndată în pieţele şi uliţele cetăţii, şi pe săraci, şi pe neputincioşi, şi pe orbi, şi pe şchiopi adu-i aici. Şi a zis sluga: Doamne, s-a făcut precum ai poruncit şi tot mai este loc. Şi a zis stăpînul către slugă: Ieşi la drumuri şi la garduri şi sileşte să intre, ca să mi se umple casa, căci zic vouă: Nici unul din bărbaţii aceia care au fost chemaţi nu va gusta din cina mea.“ (Luca 14, 12-24)  

Minunate eseuri, prelegeri şi predici s-au alcătuit în timp după această parabolă, zisă „a cinei celei mari“. Departe de mine cutezanţa de a pretinde că aş putea spune ceva nou. Dar simt nevoia să vă mărturisesc ce gînd m-a cuprins duminica trecută, cînd am auzit parabola ca pericopă a slujbei la biserica unde obişnuiesc, prea rar, să merg. Mi-am adus aminte de atenţia specială pe care Dumitru Stăniloaie a acordat-o binomului comunitate – comuniune. În viziunea sa, doar Biserica este deopotrivă comunitate şi comuniune; în afara zidurilor ei poate exista numai comunitate, dar asta, fireşte, nu e suficient pentru mîntuire. Însă comunitatea este primul pas spre comuniune. Chiar şi în interiorul Bisericii, acolo unde toate condiţiile comuniunii sînt întrunite, dacă nu există comunitate, totul e pierdut. Creştinii trebuie să fie o comunitate nu doar în Biserică, ci în fiecare moment al vieţii lor, oriunde s-ar afla. Nu se poate comuniune fără comunitate, iar parabola cinei celei mari spune, printre altele, şi acest adevăr. Fiecare dintre cei invitaţi la ospăţ, adică la o activitate comunitară, se scuză pentru că e ataşat unei activităţi personale (sesizaţi că motivaţiile scuzelor celor trei iniţial invitaţi au, toate, temeiuri personale, extrem de subiective). Ei sînt cei care ratează comuniunea – ne spune Mîntuitorul la final, anume pentru că au ratat comunitatea. Dar ce relevanţă au toate acestea pentru mine? (Vedeţi, nu zic despre dumneavoastră, dar sper că rîndurile acestea vă aduc folos, chiar dacă vorbesc despre mine.)

Recunosc, refuz adesea invitaţii amabile, din motive obscure. Sînt oameni în jur care mă vor alături de ei cu diverse prilejuri sau, pur şi simplu, fără nici o motivaţie precisă, doar aşa, să mai schimbăm o vorbă. Îi refuz de multe ori pentru că mi se pare că sînt obositori, că mă voi plictisi cu ei, că nu au ce să-mi spună şi să mă intereseze. Acest gen de motivaţii au exact aceeaşi extracţie vanitoasă, cu motivaţiile pe care le-au invocat invitaţii din parabolă: am cumpărat un pămînt şi trebuie să mă duc să-l văd, am cumpărat nişte boi şi trebuie să-i încerc, m-am însurat. De multe ori, sînt invitat cu inima deschisă „întru comunitate“ şi eu refuz. Nu-mi dau seama că ceea ce pierd, de fapt, este cu mult mai important decît ceea ce, aparent, cîştig – adică ceva timp cu mine însumi. A participa la comunitate presupune un oarecare sacrificiu. Nu întotdeauna constituirea unei comunităţi este o plăcere pură, dar, admiţînd că nu este nici o tortură, ar trebui să urmăm regula acceptării tuturor invitaţiilor care ni se fac, urmînd a refuza doar pe cele la care, din motive mai puternice de voinţa noastră, nu putem ajunge: că sîntem bolnavi, că sîntem la serviciu, că sîntem prea departe, că avem de îndeplinit obligaţii importante. Mai ales acum, de sărbători, să nu refuzaţi invitaţiile! Chiar dacă nu pare, este un pas înainte pe drumul unui bun creştin.

Sever Voinescu este avocat şi publicist.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Panourile solare, un dezastru ecologic care așteaptă să se întâmple? Ce spun experții
În timp ce sunt promovate în întreaga lume ca o armă crucială de reducere a emisiilor de carbon, panourile solare pot provoca un dezastru ecologic după 25-30 de ani, cât este durata lor de viață.
image
Cauzele cutremurelor din vestul României. INFP: „Asta pune o presiune enormă”
Cutremurul din Arad s-a simțit în Ungaria, Croația și Serbia. Seismologii explică ce cauze produc cutremurele din zona de vest a țării.
image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.