Noul DOOM

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 930 din 3 ÔÇô 9 februarie 2022
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

Cu 16 ani ├«n urm─â ap─ârea o nou─â edi╚Ťie a Dic╚Ťionarului ortografic, ortoepic ╚Öi morfologic al limbii rom├óne (DOOM2), dup─â ce timp de dou─â decenii (din 1982) vechea edi╚Ťie fusese reperul normativ absolut pentru edituri ╚Öi pres─â ╚Öi devenise sursa unor teste-gril─â ╚Öi ├«ntreb─âri-capcan─â la diferite examene. Reac╚Ťia public─â din anul 2005 fa╚Ť─â de schimb─ârile aduse de dic╚Ťionar a fost, ├«n mod surprinz─âtor, predominant negativ─â: pentru mul╚Ťi vorbitori, ╚Öocul de a vedea modificate unele norme pe care le deprinseser─â f─âr─â comentarii ╚Öi explica╚Ťii a fost mare, cre├«nd dezam─âgiri ╚Öi derut─â. Norma era considerat─â de mul╚Ťi o realitate obiectiv─â, imuabil─â, absolut─â, nu o conven╚Ťie efemer─â, care poate fi schimbat─â sub presiunea uzului. Cel mai surprinz─âtor fenomen a fost, atunci, r─âsp├«ndirea unor legende absurde: comentatori care nu avuseser─â ├«n fa╚Ťa ochilor dic╚Ťionarul transmiteau cu deplin─â convingere zvonuri despre presupuse noi reguli. Tulbura╚Ťi de acceptarea ca variante a pluralelor feminine cire╚Öi ╚Öi c─âp╚Öuni ╚Öi mai ales de scrierea ├«ntr-un cuv├«nt a formelor niciun(ul), nicio, niciuna, respectivii vorbitori transmiteau strania idee c─â nu mai exist─â reguli ╚Öi c─â o mul╚Ťime de alte grupuri de cuvinte (├«ntrun, ├«ntro etc.) urmau s─â se scrie f─âr─â cratim─â sau f─âr─â pauz─â. 

La ├«nceputul acestui an a ap─ârut o nou─â edi╚Ťie a dic╚Ťionarului (DOOM3): actualizat─â, a╚Öa cum se cuvine, prin abandonarea unor variante ie╚Öite din uz, prin acceptarea unor ├«mprumuturi ╚Öi crea╚Ťii recente, prin preciz─âri ╚Öi complet─âri suplimentare acolo unde se v─âzuse c─â este nevoie de ele. Noul Dic╚Ťionar ortografic, ortoepic ╚Öi morfologic a fost publicat sub egida Institutului de Lingvistic─â ÔÇ×Iorgu Iordan ÔÇô Al. RosettiÔÇŁ, coordonatoare ╚Öi autoare fiind Ioana Vintil─â R─âdulescu, cea care a editat ╚Öi versiunea anterioar─â, din 2005; din vechea echip─â a mai r─âmas coautoare Cristina Aranghelovici. Autoarele, ├«ntr-o munc─â impresionant─â de mai mul╚Ťi ani, desf─â╚Öurat─â cu mare migal─â ╚Öi nesf├ór╚Öite dezbateri, au ╚Ťinut cont de reac╚Ťiile ap─ârute ├«ntre timp, de observa╚Ťiile critice, ├«ntreb─ârile ╚Öi sugestiile cititorilor, de studiile speciali╚Ötilor asupra dinamicii limbii, bazate pe chestionare ╚Öi statistici. Noua edi╚Ťie este prefa╚Ťat─â de indica╚Ťii de utilizare ╚Öi de explica╚Ťii normative extrem de detaliate ╚Öi utile, ajung├«nd doar acestea, ├«n ansamblu, la dimensiunile unei c─âr╚Ťi (200 de pagini).

Din nou, reac╚Ťiile cele mai zgomotoase din mass-media au accente negative. De data aceasta, ╚Ötirea preferat─â de jurnalismul tabloid ÔÇô ╚Öoc ╚Öi groaz─â! ÔÇô se refer─â la invazia de anglicisme. ├Än articole, dar mai ales ├«n comentariile cititorilor, apar cuvintele-cheie ale reac╚Ťiilor na╚Ťionaliste, ale emo╚Ťiilor fa╚Ť─â de presupusele suferin╚Ťele ale limbii: epidemie, batjocorire, st├«lcire, mutilare, masacrare. Fa╚Ť─â de anul 2005, reac╚Ťiile din 2022 au c─âp─âtat ╚Öi note politice, cu aluzii la opozi╚Ťia ├«ntre na╚Ťionalism ╚Öi globalizare, ├«ntre p─âstr─âtorii tradi╚Ťiei ╚Öi tr─âd─âtorii de neam: hipsteri, corporati╚Öti etc.  

O precizare editorial─â ÔÇô num─ârul de cuvinte ad─âugate fa╚Ť─â de vechea edi╚Ťie, aproximativ 3.500 ÔÇô a fost asimilat─â ├«n grab─â ╚Öi f─âr─â verificare cu ideea introducerii ├«n norm─â a mii de anglicisme. De fapt, num─ârul anglicismelor ad─âugate e mult mai mic: nout─â╚Ťile ╚Ťin ├«n mare m─âsur─â de separarea unor utiliz─âri morfologice (substantive adjectivizate, adjective participiale, adverbe provenite din adjective sau substantive) ╚Öi a unor locu╚Ťiuni, de ├«nregistrarea unor derivate ╚Öi chiar a unor cuvinte vechi ╚Öi populare omise din lista anterioar─â. ├Än plus, comentatorii gr─âbi╚Ťi (╚Öi care nu au citit, desigur, sec╚Ťiunea introductiv─â a dic╚Ťionarului) consider─â c─â ├«nregistrarea anglicismelor reprezint─â o validare oficial─â ╚Öi chiar o recomandare de folosire. De fapt, termenii prelua╚Ťi din alte limbi (mai ales din englez─â, evident) s├«nt identifica╚Ťi ca elemente str─âine, ├«nc─â neasimilate, dar a c─âror frecven╚Ť─â ├«n uzul actual nu poate fi ignorat─â ╚Öi pentru care utilizatorul obi╚Önuit chiar a╚Öteapt─â indica╚Ťii de pronun╚Ťie ╚Öi de utilizare gramatical─â (articulare, eventual─â formare a pluralului etc.).   

Oricum, cine are curiozitatea s─â verifice pagin─â cu pagin─â dic╚Ťionarul va observa c─â adaosurile (marcate cu semnul +) s├«nt de tipuri diferite. ├Än primele pagini de la litera F, de exemplu, va ├«nt├«lni, desigur, c├«teva anglicisme frecvente ├«n uzul cotidian ╚Öi jurnalistic (Facebook, facelift, face to face, fake, fake news, fashion, feeling), dar ╚Öi un fran╚Ťuzism (en fanfare), alte nout─â╚Ťi interna╚Ťionale intrate ├«n via╚Ťa cotidian─â (feng shui ╚Öi falafel), termeni culturali ╚Öi ╚Ötiin╚Ťifici cu surs─â sau corespondent latino-romanic (fabulatoriu, facond─â, factual, faeton, fenotipic, feromon, fibroz─â, fic╚Ťional), complet─âri ale unor familii de cuvinte din acelea╚Öi sfere culturale (facilitator, a falimenta, a faza, fertilizant, substantivele fertilizator, fantomatic ╚Öi feminin etc.). Mare parte a nout─â╚Ťilor reflect─â o reordonare a materialului lingvistic mai vechi: a╚Öa apar f─âlo╚Öenie ╚Öi fat─â-mare, adverbele ferfeni╚Ť─â ╚Öi fedele╚Ö, formele Fecioar─â ╚Öi Fecioara ca nume de zodie ╚Öi constela╚Ťie, locu╚Ťiunile fereasc─â Dumnezeu, fereasc─â Sf├«ntul, feri, Doamne, ├«n fapt, fapt de, fa╚Ť─â cu, ├«n fel ╚Öi chip, din fericire, fiecare ├«n parte, fie c─â etc. Cum se vede, cele c├«teva anglicisme reprezint─â cam 15% din nout─â╚Ťi. Nu o spun ca s─â diminuez ├«n vreun fel noutatea ╚Öi folosul dic╚Ťionarului; dimpotriv─â, e un contraargument fa╚Ť─â de spaimele na╚Ťionaliste a╚Ť├«╚Ťate de extragerea dintre nout─â╚Ťi a c├«torva anglicisme foarte recente sau prea tehnice, de natur─â s─â-i sperie pe cititori.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ╚Öi politic─â (Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, 2007) ╚Öi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec╚Ťia ÔÇ×Via╚Ťa cuvintelorÔÇť, 2010).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.