Noua economie de război germană

Dalia MARIN
Publicat în Dilema Veche nr. 966 din 13 octombrie – 19 octombrie 2022
© wikimedia commons
© wikimedia commons

Pe 27 februarie, la trei zile după ce Rusia a invadat Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz a luat cuvîntul în Bundestag, cu prilejul unei sesiuni speciale, și a declarat că invazia reprezintă un „punct de cotitură” (Zeitwende) în istoria Germaniei. În discursul său, Scholz a pledat, printre altele, pentru creșterea cu 100 de miliarde de euro a cheltuielilor pentru apărare, revocînd aversiunea Germaniei pentru reînarmare din ultimele decenii.

Scholz a explicat în detaliu semnificația acestui „punct de cotitură”, într-un discurs de o oră, ținut în luna august la Universitatea Carolină din Praga. Cu această ocazie, s-a exprimat în favoarea unei „militarizări” a Europei sub conducere germană și a făcut apel pentru o Uniune Europeană mai puternică, mai „suverană”, în mai mare măsură capabilă să se apere și să contracareze influența puterilor străine.

Decenii de-a rîndul, Germania a avut cheltuieli militare minimale. Spre nemulțumirea Statelor Unite și a altor parteneri NATO, Germania a preferat să se bazeze pe protecția SUA. Dar, în urma agresiunii rusești, a devenit limpede că Germania nu poate rămîne sub ținta de 2% din PIB prevăzută de NATO pentru cheltuieli militare. Factorii de decizie politică trebuie să se implice în consolidarea forțelor armate ale țării.

Dar ce ar presupune, concret, noul angajament al Germaniei de a investi în domeniul apărării? Dacă își va asuma rolul de lider al remilitarizării europene, va trebuie să-și adapteze economia pentru a face față cerințelor unei ere geopolitice în care războiul e o amenințare omniprezentă. Pentru a se adapta la această nouă realitate, Guvernul german poate lua mai multe măsuri.

Pentru început, Germania și Europa trebuie să înființeze o agenție de cercetare și dezvoltare militară la nivelul UE, după modelul Agenției pentru Proiecte de Cercetare Avansată în domeniul Apărării (DARPA) din SUA, care se poate mîndri cu un vast palmares de inovații tehnologice de vîrf. Germania ar trebui să preia inițiativa pentru crearea unei DARPA europene, o instituție esențială pentru a ține pasul cu competiția tehnologică americană și chineză.

În ultimii trei ani, Germania a făcut deja niște primi pași în această direcție. În 2019, Guvernul a creat o nouă agenție însărcinată cu finanțarea inovațiilor revoluționare [Die Bundesagentur für Sprunginnovationen / SPRIND – n. trad.]. Dar noua agenție e de mică amploare și, spre deosebire de DARPA, nu are legătură cu armata. Capacitatea ei de a face descoperiri majore e, astfel, mai restrînsă decît a unei agenții la nivelul UE, care ar avea acces la un capital uman de inventatori mult mai vast.

Înființarea unei instituții militare de cercetare e o necesitate în vreme de război. În țări ca SUA și Israel, sectorul de apărare e un motor important pentru inovație, iar cercetarea finanțată de armată din aceste două țări e cea care ne-a pus la dispoziție inovații tehnologice precum GPS, Siri și ecranele tactile. Dar războiul presupune un alt fel de inovații, și Europa trebuie să fie capabilă să își dezvolte propriile echipamente militare sofisticate.

Germania trebuie să preia de asemenea inițiativa aprovizionării cu produse esențiale, precum semiconductorii și bateriile ecologice, elemente vitale pentru securitatea europeană. Lăsată la voia întîmplării, piața nu va face ca lanțurile de aprovizionare globală să devină mai reziliente; de aceea, guvernele europene și cel american trebuie să-și reducă dependența de Asia și să asigure disponibilitatea unor furnizori alternativi pe ambele continente. Astfel, dacă aprovizionarea de către Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC) va fi întreruptă, producția mondială de autovehicule și de mașini nu va fi nevoită să se oprească, așa cum s-a întîmplat în timpul pandemiei COVID-19.

Dar simpla consolidare a lanțurilor globale de aprovizionare nu e suficientă, în vreme de război. Dacă, bunăoară, China ar invada mîine Taiwanul, cum ar face față Germania și Europa cererii de baterii și de cipuri? China produce în prezent 80% din necesarul global de baterii și controlează prelucrarea unor minerale și metale esențiale – incluzînd 80% din pămînturile rare și aproape 60% din zăcămintele de litiu și de cobalt –, în vreme ce Taiwanul (împreună cu Coreea de Sud) domină producția de semiconductori. Pentru a se proteja în fața unor viitoare întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare, Europa trebuie să ajusteze aceste lanțuri în vederea unei autonomii strategice crescute.

În plus, obținerea unei autonomii strategice ar ajuta Europa să evite capcana în care a căzut Rusia, atunci cînd a invadat Ucraina. Ani de zile, Rusia a omis să-și clădească propriile baze tehnologice și economice pentru armata sa, bizuindu-se pe importurile masive de la compania germană Rheinmetall. Sancțiunile multilaterale impuse Rusiei în ultimele șapte luni i-au epuizat rapid arsenalul și au lăsat țara în imposibilitatea de a-și reface capacitățile.

Infirmitatea tehnologică a Rusiei ar trebui să fie un avertisment pentru Germania și pentru restul Europei. Într-o economie de război, guvernele Europei trebuie să extindă cercetarea și dezvoltarea militară subvenționată de stat, să încurajeze parteneriatele public-privat și start-up-urile din domeniul apărării și să-și asigure o aprovizionare neîntreruptă cu materii prime. Actul european privind cipurile – cu scopul ambițios de a produce 20% din necesarul global de cipuri în Europa, pînă în 2030 – și The European Battery Alliance (EBA) sînt două inițiative binevenite. Dar, pentru a face față problemelor aduse de aceste vremuri sumbre, sînt încă multe de făcut.

Dalia Marin, profesor de Economie internațională la Școala de management a Facultății Politehnice din München, este bursier cercetător la CEPR (Centrul pentru Cercetare în Politică Economică) și bursier nerezident la Bruegel (Brussels European and Global Economic Laboratory).

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.