Noua Comisie, primul test

Publicat în Dilema Veche nr. 813 din 19-25 septembrie 2019
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg

Nu mai e mult p├«n─â la momentul ├«n care Comisia European─â ├«╚Öi va prelua efectiv mandatul. Desemnat─â s─â conduc─â noua Comisie European─â dup─â alegerile europarlamentare din luna mai ├«n urma unor negocieri tumultuoase ├«ntre state, Ursula von der Leyen ╚Öi-a prezentat recent echipa, compus─â, la paritate, din femei ╚Öi b─ârba╚Ťi. ├Äns─â, dincolo de stabilirea echilibrului de gen, prima femeie pre╚Öedinte al Comisiei Europene a generat ╚Öi unele dezechilibre institu╚Ťionale. Ar merita evocate aici c├«teva probleme de structur─â ╚Öi de nomenclatur─â a func╚Ťiilor. Dar ╚Öi de distribu╚Ťie. S─â le lu─âm pe r├«nd.

Arhitectura Comisiei nu e nou─â ├«n totalitate. Von der Leyen a preluat, de la Jean-Claude Juncker, construc╚Ťia tip cluster, cu vicepre╚Öedin╚Ťi care preiau c├«te o sarcin─â strategic─â ╚Öi coordoneaz─â mai mul╚Ťi comisari pe domenii ├«nrudite. Comisarii dispun de direc╚Ťiile generale respective, de un aparat birocratic stufos, ├«n vreme ce vicepre╚Öedin╚Ťii au la dispozi╚Ťie secretariatul general. ├Än noua Comisie, vicepre╚Öedin╚Ťii vor avea un rol ├«nt─ârit ├«n p─âstorirea unor portofolii. Trei vicepre╚Öedin╚Ťi executivi ╚Öi cinci vicepre╚Öedin╚Ťi vor structura noua compunere a cabinetului. Frans Timmermans, de pild─â, a r─âmas vicepre╚Öedinte executiv, dar nu se va mai ocupa de tema statului de drept, ca ├«n mandatul precedent, ci de politicile climatice. Dac─â v─â imagina╚Ťi c─â domeniul climatic e mai consensual, c─â ├«╚Öi va face mai pu╚Ťini du╚Ömani ca ├«n trecut, c├«nd a avut de a face cu repeten╚Ťii democra╚Ťiei (precum Ungaria, Polonia ╚Öi Rom├ónia), v─â ├«n╚Öela╚Ťi: Verzii reprezint─â a patra for╚Ť─â ├«n Parlament, iar pactul pentru clim─â st├«rne╚Öte deja controverse ÔÇô ironic, printre cei care ├«l contest─â se num─âr─â ╚Öi vechile sale cuno╚Ötin╚Ťe din Europa de Est.

Redesenarea direc╚Ťiilor generale ╚Öi a portofoliilor e menit─â s─â ├«ncurajeze cooperarea trans-sectorial─â. ├Äns─â denumirea unor portofolii st├«rne╚Öte confuzie. De pild─â, sintagma ÔÇ×protejarea modului de via╚Ť─â europeanÔÇť care apare ├«n titulatura unuia dintre comisari. Protejarea modului de via╚Ť─â european apare pentru prima dat─â ├«n Declara╚Ťia de la Sibiu ÔÇô dar oare ce ├«n╚Ťeles a vrut s─â-i dea atunci Consiliul European? ╚śi cum vede von der Leyen structura acestui portofoliu? Aici intr─â, ├«n primul r├«nd, migra╚Ťia. Apoi, integrarea, formarea profesional─â, educa╚Ťia ╚Öi securitatea. E o serie ├«ntreag─â de domenii acoperite deja, m─âcar par╚Ťial, de comisari cu func╚Ťii specifice. Din aceast─â ├«n╚Öiruire, doar migra╚Ťia nu avea un portofoliu distinct ÔÇô de unde ╚Öi temerea, exprimat─â de trei grupuri parlamentare, c─â tocmai migra╚Ťia ar reprezenta, ├«n ochii noii ╚Öefe a Comisiei, o amenin╚Ťare la adresa modului de via╚Ť─â european. Liderul Renew Europe, Dacian Ciolo╚Ö, i-a sugerat chiar Ursulei von der Leyen c─â, ÔÇ×pentru a ne p─âstra valorileÔÇť, ar trebui fie s─â scoat─â migra╚Ťia din portofoliu ÔÇ×pentru a se evita asocierile nefericiteÔÇť, fie s─â se schimbe titulatura. Desemnat pentru acest post e fostul purt─âtor de cuv├«nt al Comisiei, grecul Margaritis Schinas.

Candidatul Belgiei pentru postul de comisar european se va ocupa de domeniul Justi╚Ťiei. Didier Reynders e acuzat ├«n ╚Ťara sa de corup╚Ťie ╚Öi de sp─âlare de bani.

Italianul Paolo Gentiloni a fost desemnat comisar pentru Economie ÔÇô o alt─â op╚Ťiune paradoxal─â a Ursulei von der ┬şLeyen, de vreme ce Italia a fost avertizat─â ├«n repetate r├«nduri de Bruxelles c─â nu respect─â standardele de responsabilitate financiar─â. C─â portofoliul Transporturilor va fi coordonat de Rovana Plumb, un politician din Rom├ónia, ╚Ťara european─â cu cea mai ├«napoiat─â infrastructur─â, e poate doar un semn de ├«ncurajare, o ac╚Ťiune afirmativ─â. Faptul c─â postul de comisar ├«i e atribuit unui om politic f─âr─â experien╚Ť─â relevant─â ├«n domeniu, asupra c─âruia planeaz─â suspiciuni de corup╚Ťie, e o gre╚Öeal─â de distribu╚Ťie. ╚śi, poate, un punct vulnerabil al viitoarei Comisii.

O omisiune notabil─â: ├«n noua Comisie nu apare domeniul Culturii. ╚śi acest aspect a st├«rnit numeroase critici. E explicabil m─âcar din perspectiva originii pre╚Öedintei Comisiei Europene: ├«n Germania nu exist─â un ministru federal al Culturii, consider├«ndu-se c─â domeniul ╚Ťine de competen╚Ťa landurilor. Aplic├«nd aceast─â concep╚Ťie la nivel european, Ursula von der Leyen las─â cultura ├«n seama statelor. Pentru economiile dezvoltate, cum s├«nt Fran╚Ťa sau Germania, aceast─â mi╚Öcare nu va avea vreo consecin╚Ť─â ÔÇô dec├«t, poate, ├«n plan simbolic. ├Än statele slabe, ├«n care cultura e oricum subfinan╚Ťat─â ╚Öi unde finan╚Ť─ârile (europene) pun ├«n mi╚Öcare resorturi altminteri inerte, mutarea accentului din plan european ├«n plan na╚Ťional va aduce pierderi ├«nsemnate.

Ursula von der Leyen e o femeie cu o vast─â experien╚Ť─â politic─â ├«ntemeiat─â pe o munc─â neobosit─â ├«n partid (CDU) ╚Öi pe rela╚Ťiile ├«ntre╚Ťinute cu principalii actori, inclusiv ╚Öi ├«n special cu Angela Merkel. E, dup─â toate aparen╚Ťele, o supravie╚Ťuitoare: ╚Öi-a ├«nceput parcursul la nivel local, apoi, ├«ncep├«nd cu 2005, a ocupat de trei ori func╚Ťii de ministru federal; a trecut prin numeroase crize, inclusiv prin ru╚Öinosul moment al dezv─âluirii plagiatului ├«n teza de doctorat. Dar cariera ei a fost mereu ascendent─â. Mai are de trecut un test ÔÇô poate cel mai dificil de p├«n─â acum.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.