Note de război

Publicat în Dilema Veche nr. 133 din 10 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe drept cuvînt, războiul declanşat în Orientul Mijlociu îngrijorează pe toată lumea. Vor mai fi existînd, poate, naivi sau inconştienţi care se întreabă cine are dreptate în această nesfîrşită încleştare: evreii sau islamiştii? Întrebarea este legitimă cînd e vorba despre un conflict între vecinii de palier, pe tema cauzei blocării liftului, dar e cu totul deplasată cînd vorbim despre o ciocnire între două culturi, două religii, două popoare. Este foarte greu să discerni între atîtea fapte, emoţii, tragedii, este poate imposibil să mai ştii cine a fost primul provocator, cine a ucis primul, cine a apăsat cel dintîi pe trăgaci. Şi în acest caz, exemplu deplin al ideii conflictului fără sfîrşit, istoria devine cel mai greu argument, istoria devine obsesie, istoria devine suflul neostoit care întreţine focul, pînă cînd totul se reduce la istorie. Prezentul nu e decît prilejul de a tranşa problemele din trecut, viitorul nu e decît prelungirea istoriei. În plus, celebra reflecţie pascaliană îşi află cea mai bună verificare pozitivă: "nimic, urmînd raţiunea, nu e drept în sine, totul se clatină cu timpul". Incapacitatea raţiunii, niciodată pure, ci mereu determinată cultural şi alterată de credinţe, de a găsi dreptatea, în cazul tragediei din Orientul Mijlociu, mi se pare evidentă. Tocmai de aceea, o soluţie politică nu se poate susţine în acea regiune. Falimentul diplomaţiei în Orientul Mijlociu este, de fapt, falimentul raţiunii. M-am gîndit la toate acestea citind, în ultimele zile, zeci de articole şi ştiri despre ce se întîmplă în Liban, dar şi în teritoriile palestiniene. Sursele mele, desigur, sînt de sorginte euro-americană: ziare de pe continent şi din America, marile reţele de televiziune, de la CNN şi Fox, la BBC şi TV5, depeşele agenţiilor de presă consacrate, Associated Press şi Reuters. Am accesat de cîteva ori comentariile de la Al-Jazeera, dar mi s-au părut atît de partizane şi de patetice încît nu am repetat foarte des experienţa aceasta. Ei bine, acum, cînd mă gîndesc la percepţiile pe care spaţiul meu cultural le are asupra conflictului, îmi dau seama de ce se împiedică orice tentativă raţională, i.e.politică. Revin iarăşi la Pascal: "Cunoaştem adevărul nu numai prin raţiune, ci şi prin inimă: prin inimă cunoaştem primele principii şi în zadar raţiunea încearcă să le combată". Nu pot citi comentariile arabe fără să mă enervez, să nu mi se pară evident manipulatorii şi complet părtinitoare. Apoi, cînd mă liniştesc, îmi spun că, probabil, şi intelectualul libanez sau sirian, vizitînd sursele mele, trăieşte aceleaşi sentimente. În sfîrşit, ceva ce ne uneşte! Şi totuşi nu e acelaşi lucru. În lumea mea, imediat după declanşarea ostilităţilor, s-au conturat două şcoli de gîndire care, apoi, s-au delimitat mai precis şi, firesc, au început să dezbată. Prima, exprimată "la cald" de secretarul general al ONU şi îmbrăţişată de multe state europene (Franţa, Italia, Spania), cere încetarea imediată a ostilităţilor şi apoi negocieri politice. A doua, exprimată clar de Statele Unite şi îmbrăţişată făţiş de Germania şi, cu ceva rezerve, de Marea Britanie, spune că încetarea ostilităţilor nu duce la nimic pentru că nu rezolvă problema de fond şi ar prelungi situaţia anterioară atacurilor israeliene, ceea ce e inacceptabil, de vreme ce chiar această situaţie a dus la conflict. Prima viziune este umanitară, pune accentul pe victimele inocente şi pe distrugerile înspăimîntătoare. A doua încearcă fondul: miliţiile Hezbollah trebuie să se dezarmeze, Israelul are dreptul la securitate, ca orice alt stat, iar dacă comunitatea internaţională nu e în stare să i-o garanteze, trebuie să şi-o asigure singur. În mijlocul incendiului, niciodată nu ştii cum e mai bine. Revenirea la situaţia anterioară conflictului va duce din nou la ciclul infernal de atacuri teroriste, urmate de represalii. Continuarea actualului război înseamnă mai multe victime şi mai multă suferinţă. Uciderile sînt inevitabile, în ambele variante, şi asta este, cu adevărat, cumplit. Spiritul lumii mele pare pur şi simplu terifiat de această fatalitate. Mai departe, dezbaterea atinge un alt palier. Atacurile israeliene par a fi departe de a-şi atinge scopul. Rachetele Hezbollah sînt tot mai multe şi tot mai precise, simpatia pentru organizaţiile teorist-islamiste creşte în Orientul Mijlociu, ceea ce înseamnă nu doar adîncirea colaborării dintre statele din regiune şi mişcările de tip Hezbollah şi Hamas, recent validate electoral, ci, mai grav, creşterea bazei de recrutare a acestor organizaţii. Este posibil ca atacul militar israelian să fi fost prost plănuit. Spiritul euro-american are experienţa unei asemenea îndoieli, în Irak. Foarte recent, secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, audiat în Senatul american, a spus că Irakul se află în pragul războiului civil şi admite că, acum un an, pur şi simplu nu lua în calcul o asemenea eventualitate. Dacă Rumsfeld spune aşa ceva înseamnă că Irakul se află deja în război civil. Vocile care chestionează planul militar american din Irak sînt, acum, definitiv îndreptăţite. Realitatea din teren infirmă, adesea, planurile din "camerele de situaţii". Preşedintele Bush a cerut o soluţie grabnică pentru Liban. Tocmai el, care nu se grăbea deloc acum o săptămînă. Presiunea opiniei, care îl acuză că subordonează politica externă americană intereselor israeliene, creşte. În plus, dezbaterea se ideologizează. Forţele de stînga simpatizează cauza arabă, în vreme ce forţele de dreapta susţin o politică de apropiere şi protejare a Israelului. În această paradigmă, dezbaterea e infinită în spaţiul euro-atlantic. De partea cealaltă însă, există o lume compactă. Lumea Al-Jazeera nu dezbate, ci combate. Acolo toată suflarea simte la fel şi vrea acelaşi lucru, fie că admite, fie că nu: distrugerea Israelului. Pentru orice om cu bun-simţ, acest lucru e inacceptabil. Şi poate că de aici, de la bun-simţ, trebuie să pornim clădirea unei noi strategii pentru Orientul Mijlociu.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

elena udrea bulgaria 2 mai 2022 jpg
Elena Udrea ar putea fi pusă în libertate. Cine face parte din completul care judecă revizuirea condamnării ei
Elena Udrea, aflată în Penitenciarul de la Târgşor din 2022, aşteaptă joi decizia magistraţilor în ceea ce priveşte cererea sa de revizuire a condamnării pe care a primit-o în dosarul „Gala Bute”.
Padure din viitoarea Centura Verde Bucuresti Ilfov foto Centura Verde jpeg
Singurul animal din lume care zâmbește. E foarte simpatic, deși unii oameni se tem de el
În lumea fascinantă a faunei, există un animal care a cucerit inimile oamenilor datorită unui detaliu unic și fermecător: zâmbetul său. Este vorba despre quokka, o mică marsupială originară din Australia, supranumită „cel mai fericit animal din lume”.
profil facebook WS24 promovare eugen sechila jpg
Sute de conturi de Facebook cu identități false îi promovează pe Călin Georgescu, George Simion și Diana Șoșoacă
În ultimele săptămâni, pe Facebook s-au înmulțit conturile cu identități false de pe care sunt postate numeroase comentarii pro-Călin Georgescu, George Simion și Diana Șoșoacă.
Lucian Mîndruță a fost invitat în cadrul emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai”, difuzată la Kanal D
Prezidențiabilii de pe Facebook. Pe cine nominalizează internauții pentru candidatura la Cotroceni
După anularea alegerilor, negocierile politice au trecut pe Facebook, unde numele potențialilor candidați pentru prezidențiale sunt deja pe buzele tuturor.
image png
Prognoza meteo joi, 12 decembrie. Vreme închisă şi precipitaţii uşoare. Unde sunt anunţate ninsori
Vremea va fi predominant închisă în cea mai mare parte a ţării, cu temperaturi cuprinse între -1 şi 9 grade Celsius şi ninsori slabe în zonele montane.
meritocratie candidat alegere shutterstock 743670856 jpg
Care este profilul ideal de candidat pentru cetățeni? Analist: „Nu cred în varianta anonimilor scoși din joben”
Un candidat ideal pentru România trebuie să fie onest, autentic și să aibă experiență politică solidă, spun analiștii Valeriu Turcan și Adrian Zăbavă. Într-un context intern și internațional tot mai provocator, portretul liderului de care țara are nevoie devine tot mai clar.
Sens giratoriu FOTO Shutterstock jpg
Regula de circulație pe care mulți șoferi o ignoră! Ce trebuie să facem când ieșim dintr-un sens giratoriu
Atunci când ne urcăm la volan, vom ajunge destul de rapid la un sens giratoriu. Acestea sunt extrem de comune de-a lungul țării, iar în ciuda faptului că par destul de simplu de navigat, există anumite reguli la care trebuie să fim atenți.
profimedia 0945201513 jpg
Ultimele zile ale lui Assad la putere. Ce s-a găsit în biroul său
Luptători rebeli și civili s-au plimbat marți prin palatului prezidențial al lui Bashar al-Assad, călcând pe afișe făcute bucăți ale fostului dictator sirian care fugise în Rusia cu câteva zile înainte.
Iernile de alta data  Foto Facebook, Muzeul Transilvaniei, Scinteia jpg
Cum arătau iernile de altădată ale românilor: „Satele sunt terorizate de haite de lupi. Lumea arde gardurile, cine mai are”
Numeroasele fotografii publicate pe rețelele de socializare înfățișează „iernile de altădată”,cu copii jucându-se pe ulițele satelor înzăpezite și familii strânse în jurul meselor de sărbători. Imaginile fac furori, trezesc nostalgii, dar și controverse.