Note

Publicat în Dilema Veche nr. 287 din 13 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

● Printre cei mai mulţi dintre cei care au supravieţuit celui Dintîi Război Mondial, circula convingerea că acel război fusese un fel de război suprem, de război al războaielor, un război care încheia toate războaiele lumii. Fusese, într-adevăr, o grozăvie cum nu mai văzuse nimeni! Cei care l-au trăit erau pe deplin îndreptăţiţi să creadă că ceva similar este cu totul improbabil, pentru simplul motiv că nimeni nu trăieşte de două ori în viaţă cataclisme istorice. Aşadar, a apărut imediat un fel de optimism palid, care se consolida pe măsură ce fraza se tot repeta. Cine ar mai putea fi în stare să repete aşa ceva vreodată? George Santayana răspundea acestor optimişti că "numai morţii cunosc sfîrşitul tuturor războaielor". Nu mai e cazul să o spun, optimismul acestor oameni care tocmai cunoscuseră infernul dintre 1914 şi 1918 s-a dovedit a fi naiv. A urmat ceva încă şi mai groaznic! Am mereu în minte acest lucru cînd spun că, totuşi, războiul la scară mare, mondial, pare imposibil acum. Nici măcar, "războiul total" nu mai pare plauzibil astăzi. Distrugînd marile idei ale omenirii, printre care şi cea de eroism, post-modernitatea a făcut şi ceva bun: a făcut imposibil războiul eroic şi, prin asta, un anumit fel de război, aşa cum îl ştim din cărţile de istorie. Au rămas însă terorismul, luptele de gherilă şi insurgenţele de tot felul, ca forme "căzute" ale războiului. ● În mai 1838, Metternich află că Talleyrand a murit şi reacţionează imediat: "Ce-o fi vrut să spună cu asta?". Suprem omagiu pentru Talleyrand! Dar ce cădere pentru diplomaţie! Cu Talleyrand, diplomaţia a devenit un fel de legendă elegantă, plasată la întîlnirea cabotinismului cu escrocheria. Cu Talleyrand, gîndirea conspiraţionistă a obţinut încă un argument, iar cinicii au dobîndit iluzia respectabilităţii. Cît de jos ajunsese, deja, nobila artă a diplomaţiei! Poate că-i voi contraria pe mulţi, dar prefer felul în care se face astăzi diplomaţie, celui practicat în vremea Congresului de la Viena. ● O fi America un hegemon deja îmbătrînit, cum spun unii? Lumea, oricum, nu mai este de mult unipolară, aşa că America nu mai este un hegemon. În plus, America însăşi se schimbă serios. Naţiunea americană are, deja, altă compoziţie decît avea cum 30 de ani, este încă şi mai diferită de ceea ce era acum 50 de ani şi este, evident, cu totul şi cu totul altceva decît era în 1776, cînd a început drumul de la colonie la hegemonie. Şi totuşi, chiar dacă America nu mai este suficient de convingătoare pentru a conduce lumea liberă şi suficient de puternică pentru a învinge orice inamic, rămîne ţara indispensabilă. În anii ’90, America conducea lumea. A fost un deceniu frumos, poate cel mai frumos care a fost dat generaţiei mele. ● Veştile din Afganistan nu sînt bune deloc. Incapacitatea ţărilor libere de a se concentra responsabil pe acest subiect este dezolantă. Pe de o parte, comandanţii din teren cer mai multe trupe. Pe de altă parte, politicienii din ţările lor nu le dau. Apoi, Guvernul afgan este tot ce poate fi mai rău: corupt, incompetent, lipsit de autoritate reală. Iar noi, susţinem acest guvern nu pentru că pare cel mai bun dintre cele posibile, ci pentru că un altul e pur şi simplu imposibil de imaginat. În 2003, talibanii exercitau o influenţă serioasă în 30 dintre cele 364 de regiuni ale ţării. Acum, acţionează intens în 160 de regiuni. Opinia publică din ţările libere cere ca acţiunile militare ale NATO/ISAF să fie tot mai restrînse ca amploare, iar eforturile să fie concentrate pe obiective civile, precum construirea naţiunii, a statului de drept, a infrastructurii, programe umanitare etc. O întreagă legiune de exponenţi ai gîndirii slabe a băgat în capul oamenilor că o confruntare precum cea din Afganistan se cîştigă cu soft power, şi nu cu hard power. Perfect pentru timpurile acestea: civilizaţia democratică de azi este dispusă mai degrabă să dea bani, decît să jertfească vieţi pentru propria apărare. Iluzia că soft power substituie sau, mai mult, este cu mult mai eficientă decît hard power se plăteşte scump, prin prelungirea nefericită a acestui război care va consuma bani şi nu se va opri vreodată să consume şi vieţi. Adevărul este că nu am reuşit să găsim formula îmbinării celor două feluri de power. Mental, sîntem încă blocaţi în dihotomie, iar administrativ, sîntem răstigniţi de propria noastră birocraţie. ● De cîţiva ani, luciditatea în analiza relaţiilor transatlantice se traduce într-o preocupare: găsirea celei mai tari formule care să arate cît de diferiţi sînt americanii şi europenii. Pînă acum, nimeni nu a găsit ceva mai puternic decît Robert Kagan care, parafrazînd titlul unei cărţi despre relaţia dintre sexe, a spus în 2003 că americanii sînt de pe Marte, iar europenii " de pe Venus. Planete diferite, simboluri opuse, destine fără legătură. Recentele alegeri îi dau dreptate. Majoritatea ţărilor europene sînt conduse de guverne şi lideri de dreapta, iar la ultimele euro-alegeri popularii au cîştigat distanţat. În acest timp, americanii au virat spre stînga şi cochetează cu socialismul " cel puţin aşa se vede din Europa. Şi totuşi, America şi UE sînt, fiecare pentru celălalt, cel mai important partener economic. Schimburile comerciale transatlantice totalizează, într-un an, o treime din schimburile comerciale ale planetei, în privinţa bunurilor, şi mai bine de 40%, în privinţa serviciilor. Împreună, America şi Europa totalizează cam 60% din PIB-ul lumii. Aici, în lumea atlantică, se dă tonul economiei mondiale. Mai mult, avem rădăcini culturale şi politice comune. Dacă e adevărat că o democraţie se recunoaşte după cărţile ei fundamentale, este de subliniat că, deşi există atîtea diferenţe între sistemele politice de pe cele două maluri ale Atlanticului, noi, europenii, şi ei, americanii citim cam aceleaşi cărţi, ne referim cam la aceiaşi autori şi vehiculăm cam aceleaşi standarde în materie de democraţie.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Patroni de restaurant, șantajați cu recenzii false pe internet. Cum au reacționat
O rețea mică de restaurante independente se confruntă cu un atac cibernetic de tip șantaj. Criminalii informatici îi amenință pe proprietari cu recenzii negative pe platformele online, forțându-i să plătească sume mari de bani pentru a le evita.
image
Șoșoacă nu se dezminte: a lăudat Rusia în primul discurs din Parlamentul European VIDEO
Eurodeputata SOS Diana Șoșoacă a spus, în primul discurs din Parlamentul European, că Federația Rusă este singura care își dorește pacea în războiul din Ucraina.
image
Reacția unui medic legist după ultimul festival de la mare: „Nu reprezintă nimic altceva decât deschiderea către o viață de consumator”
Medicul legist Cristian Paparau a transmis că, deși organizatorii festivalului de muzică hip-hop „Beach, Please!” se laudă cu rezultatele evenimentului, situația este cu totul alta. „Nu faci nimic altceva decât să încurajezi consumul de droguri”, arată el.

HIstoria.ro

image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni