Noroc chior

Publicat în Dilema Veche nr. 946 din 26 mai – 1 iunie 2022
„Cu bule“ jpeg

Rîndurile de mai jos pornesc de la comentariile savuroase dintr-un articol recent pe teme sportive al lui Radu Cosașu, care analizează ludic și ironic formula superlativă noroc chior. Nu vreau să cad în păcatul de a lua în serios o provocare glumeață (aparenta nevoie de explicații filologice), dar mi s-a părut că expresia, aparent banală, chiar merită o mică investigație istorică. (În plus, nu cred că am mai mărturisit public o veche datorie morală: sînt convinsă că nu aș fi ajuns să țin o rubrică lingvistică dacă nu aș fi fost, în vremea adolescenței, un cititor împătimit și un admirator constant al inteligenței și umorului din Cronica de trei secunde).

Noroc chior pare a fi astăzi cea mai frecventă expresie colocvială de caracterizare a șansei nesperate și abundente; dicționarele noastre mai înregistrează însă cîteva caracterizări similare, norocul putînd fi apreciat superlativ ca orb, porcesc, cu carul. Din punct de vedere istoric, formulele noroc orb și noroc chior sînt oarecum echivalente, adjectivul orb, moștenit din latină, și chior (împrumutat din turcă) fiind inițial sinonime. Cum se întîmplă adesea, concurența lor a condus către o specializare: trecînd prin faza precizării chior de-un ochi, adjectivul chior (din turcescul kör, „orb”) a ajuns să însemne în uzul curent doar „care vede numai cu un ochi; căruia îi lipsește un ochi” (DEX).

Orbirea – garanție a caracterului aleatoriu al norocului ‒ e o trăsătură definitorie a acestuia, cuprinsă în vechi sentințe, cu variante în multe limbi. Reprezentările vizuale ale Fortunei cuprind între simboluri roata, o sferă, adesea și o fîșie de pînză care îi acoperă ochii, împiedicînd vederea; e ceea ce descrie, în limbajul său marcat muntenesc, Iordache Golescu: „Norocul orb să-nchipuiește, șî pe sfieră șade, ca mai lesne să alunece șî unde cade să nu vază” (în Iuliu Zanne, Proverbele românilor, volumul VIII, p. 418). Tema norocului orb apare de mai multe ori în literatura română veche, de exemplu la Miron Costin ‒ „orb norocul la suiș” ‒ sau la Dimitrie Cantemir: „norocul și pre porcariu și pre olariu tot cu o orbime caută” (Istoria ieroglifică). Iordache Golescu înregistrează ideea în mai multe variante: „Norocul nu cade pă cine el voiește și precum el voiește, ci pă cine se întîmplă, ca un orb ce este”; „Norocul fiind orb nu știe, ca un orb, nici la cine să pleacă, nici dă la cine pleacă” (Proverbele românilor, volumul IX, p. 112).

În culegerile paremiologice românești, norocul are un statut ambiguu: există variante etice, educative, în care șansa este considerată insuficientă, inferioară meritelor individuale și mai ales inteligenței, dar sînt numeroase și formulele cinice și comice, în care aleatoriul cu efect pozitiv este prezentat ca valoare supremă, ca în proverbul versificat de Grigore Alexandrescu, în Boul și vițelul: „Decît multă minte, știu că e mai bine / Să ai totdeauna un dram de noroc”. Din această perspectivă, aprecierea superlativă a norocului este întotdeauna ambiguă, pentru că implică admirație amestecată cu dispreț, cu bănuiala șansei nemeritate, a lipsei altor merite.

Două schimbări produse în timp au condus la formula de intensificare actuală: chior a pierdut în uzul curent sensul vechi („orb”), iar atributul cu sens general și previzibil a devenit o marcă de calificare superlativă. Nu e ceva neobișnuit: tautologiile expresive (să-ți fie casa casă!) se bazează tocmai pe sensul intensificator al conformității cu prototipul. Norocul orb sau chior reprezintă realizarea esenței norocului; de la o caracterizare sapiențială se ajunge, astfel, la o evaluare superlativă. În secolul al XIX-lea se pare că se folosea mai mult formula noroc orb: „doar-doar vor da și ei preste vreun noroc orb” (Gazeta Transilvaniei, 1872); „Ti!... ce noroc orb a dat peste hicleanul de ortac!” (Convorbiri literare, 1881). Treptat, se impune însă sintagma noroc chior, poate pentru că nota dramatică și filozofică a orbirii este atenuată de noul atribut, care lasă mai mult spațiu conotațiilor personificatoare glumețe. Norocul orb poate fi perceput ca o divinitate care impune respect; norocul chior e redus de conotațiile limbii actuale la o caricatură, prin care beneficiarul său este implicit ironizat.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Grecia sub zodia incendiilor forestiere și a caniculei. Turiști români: „Ne cred pe toți proști?”
În timp ce atenționările de călătorie apar aproape în fiecare zi pentru Grecia, din cauza riscului de incendii forestiere, turiștii românii susțin că vremea e perfectă.
image
Cât ar mai fi avut de trăit Ceaușescu dacă nu era executat. Care era boala ținută la secret a ultimului dictator al României
Nicolae Ceaușescu suferea de mai multe boli grave, spun medici români dar și surse din cadrul CIA. Dacă una dintre afecțiuni ajunsese cunoscută prin intermediul CIA, cealaltă rămâne și astăzi un mister. Se presupune că Ceaușescu nu ar mai fi supraviețuit mult după 1989.
image
Cum ne-a adus manelistul Babasha în atenția lumii întregi. Ce scrie The Independent despre manelele din România
Babasha, cântărețul de manele care a fost huiduit la primul concert susținut de Coldplay, a atras atenția lumii întregi, publicațiile străine relatând evenimentul, și afirmând că reacția publicului ar reaprinde „dezbaterea despre rasism din România”.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.