Neputincioşii care ştiu

Publicat în Dilema Veche nr. 211 din 1 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Fluidizarea graniţelor în Europa a produs şi un efect oarecum neaşteptat: relativizarea competenţelor. Toată lumea în Europa, de pildă, ştie cum se construiesc instituţiile unui stat democratic. Adesea, cei care nu sînt în stare să facă aşa ceva la ei acasă ştiu cel mai bine. Pe de altă parte, spiritul critic este cu atît mai dezvoltat şi cu atît mai subtil cu cît impotenţa e mai mare. Cei care nu sînt în stare de ceva sînt cei mai abili observatori ai fisurilor lucrării celor care fac. Din această pricină, continentul actual are, uneori, haz. Am asistat zilele trecute, la Berlin, la cîteva scene memorabile. Un fel de repetare în spirit a celebrei vizite pe care Barbu Delavrancea a făcut-o amicului său Caragiale la Berlin, în vara lui 1905. Povestită de Caragiale însuşi într-o scrisoare adresată lui Alceu Urechia, vizita aceea este mai mult decît o deplasare a unui intelectual român în Berlin, este chiar pattern-ul de raportare a balcanicului la Europa ’mnealor. Că scrisoarea are valoare estetică, nu am avut niciodată vreo îndoială. Dar că este un adevărat document antropologic, abia acum mi-am dat seama. Atît doar, acum eroul nu mai e român, ci bosniac. În rest, tot avocat, tot bine aşezat economiceşte, tot omnicompetent, tot critic, tot imposibil de impresionat... Sîntem, aşadar, în inima Prusiei. Germania! Ţara administraţiei impecabile, a instituţiilor şi a dreptului. Ţara în care birocraţia eficientă a devenit, deopotrivă, concept şi normă de viaţă. Sîntem chiar în oraşul lui Bismarck şi al lui Hegel, chiar în capitala celor mai bine argumentate hotărîri judecătoreşti din lume şi a celei mai impunătoare tradiţii instituţionale din Europa (dacă facem englezilor plăcerea de a nu-i socoti europeni). Alături de mine, prin datul sorţii, se află un respectabil avocat bosniac. Seamănă ca două picături de apă cu Joe Pesci (arată ca el, vorbeşte ca el, gesticulează ca el), are o licărire isteaţă în ochi şi poartă la reverul sacoului impecabil discrete însemne masonice sau rozacruciene, sînt prea mici ca să pot identifica precis misterioasa provenienţă. Sîntem invitaţi să discutăm cu oficiali germani despre lustraţie, memorie, acces la arhivele trecutelor dictaturi roşii, reabilitarea fostelor victime ale comunismului. Colindăm instituţii de profil, discutăm cu procurori generali, miniştri şi membri ai Bundestag-ului. În primele zile, Pesci-de-Bosnia e atent. Pune întrebări, cere lămuriri, formulează situaţii ipotetice şi vrea să afle cum s-ar rezolva în Germania, dacă s-ar întîmpla. Nemţii, amabili şi concentraţi, răspund, de fiecare dată, cu lux de detalii. După fiecare întîlnire, amicul bosniac precizează că discuţia a fost bună, dar că Bosnia are, acum, alte priorităţi şi, oricum, ceea ce frămîntă Germania şi România în privinţa asta nu are nici o relevanţă pentru ţara lui, din motive care ţin de istorie, de popor, de context. Recunoşteam atitudinea românească de la primele întîlniri cu occidentali, în anii ’90. Se povestea mult, se identificau soluţii, dar apoi, la plecare, românii spuneau ceva de genul "asta e bună la voi, dar la noi nu merge, avem alt specific - noi cu ale noastre, voi cu ale voastre". Era vremea în care ne imaginam că e de datoria Europei să ne primească de vreme ce sîntem, din născare, europeni. În orice caz, nu îmi ia mult timp să înţeleg că "Joe Pesci" este dintre cei care se opun, în principiu, deconspirării foştilor colaboratori ai poliţiilor politice comuniste şi un ireductibil opozant al lustraţiei. La un moment dat, discutăm cu dna Marianne Brithler, cunoscută opozantă în fosta RDG, acum comisar federal însărcinat să conducă instituţia care gestionează arhivele fostului STASI, succesoarea în funcţie a celebrului pastor Joachim Gauck. Cum ar fi, preşedinta CNSAS-ului german. Este extrem de interesată de decizia Curţii noastre Constituţionale, aşa că, împreună cu prietenul C.A., dăm lămuriri ample. Ba chiar ne lansăm în speculaţii şi nu lăsăm neluminat nici un colţişor al tenebroasei decizii care a ucis CNSAS-ul. Din colţul lui cam neglijat, bosniacul nu se opreşte şi mitraliază întrebări despre legislaţia germană în materie. La un moment dat, află ceva: cetăţenii fostei RFG nu fac obiectul activităţii Comisiei dnei Birthler, deşi, mulţi dintre ei - se spune că peste 50.000 - au colaborat cu STASI. Gazdele germane admit imediat că e o problemă politică jenantă şi că e anormală imunitatea vesticilor în operaţiunea de deconspirare, însă opoziţia parlamentarilor din vestul Germaniei este totală. Gazdele germane par încurcate în a explica de ce parlamentarii lor nu vor să aplice legile deconspirării şi foştilor vestici aşa cum le aplică foştilor estici. Dar amicul bosniac e fericit. A găsit hiba în sistemul care prea mergea bine, prea livrase eficient, prea îşi făcuse treaba, prea ne impresionase în primele zile. Din acel moment, orice intervenţie în orice direcţie o pornea de aici: cît e de injustă excluderea cetăţenilor fostei RFG de la screening-ul Comisiei dnei Brithler. Cu abilitate (avocaţii balcanici sînt recunoscuţi pentru nemaipomenita lor potenţă retorică!), omul pornea de la această limită a sistemului şi făcea praf totul, dar absolut totul. Iscusinţa bosniacului "Joe Pesci" era uimitoare. Din cauza excluderii cetăţenilor RFG din procesul deconspirării foştilor ofiţeri şi colaboratori ai STASI, întregul sistem era o minciună uriaşă, o fraudă, o mimă jalnică. Nemţii ascultau îngrijoraţi, realizau amuţiţi monstruozitatea propriilor legi şi ajungeau, chiar, să-şi ceară scuze pentru că nu au putut mai mult. Dar "Joe Pesci" nu era acolo să-i ierte! El, bosniacul, era acolo să pună la punct incapacitatea germană de a construi instituţii juste şi birocraţii eficiente. Uneori, mai adăuga şi că "americanii, cei mai apropiaţi aliaţi ai voştri, închid oameni, fără proces, la Guantanamo şi ascultă telefoanele fără mandat" pentru a accentua nu doar eşecul administraţiei germane, ci şi tovărăşia suspectă a ţării. Ce să ne mai mirăm! Bosnia, după cum se ştie, este mai mult o ficţiune decît o ţară. Dacă mîine pleacă de acolo zecile de mii de soldaţi ai forţelor internaţionale, poimîine nu mai există nimic ce s-ar putea numi Bosnia-Herţegovina. Să aparţii unei asemenea ţări, incapabilă să construiască un sistem administrativ cît de cît plauzibil, deşi nu e cu mult mai mare decît Oltenia, şi să cerţi Germania pentru ineficienţă administrativă reprezintă o mare cucerire a timpului nostru. Halal să ne fie!

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Scandalul Dorian Popa versus restaurantul care l-a refuzat pe Cheluțu. „Ne criticați fără să ne cunoașteți” | adevarul.ro
Personalul restaurantului din Turda despre care vloggerul Dorian Popa a spus că nu l-a primit în incintă pe Cheluțu, câinele său, le-a dat replica artistului și fanilor săi.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.