NATO și UE - visul cel mare

Publicat în Dilema Veche nr. 648 din 21-27 iulie 2016
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Cel dintîi secretar general NATO, generalul britanic înnobilat Hastings Lionel Ismay, întrebat fiind, prin 1957, ce rol are Alianţa Nord-Atlantică, a răspuns: „Să îi ţină pe ruşi în afară, pe americani în interior şi pe germani la podea“ („To keep Russia out, America in and Germany down“ – scuze, simetriile şi concizia pe care le permit limba engleză nu sînt întotdeauna uşor de adus, intacte, în româneşte). Această vorbă a Lordului Ismay este foarte des citată în retorica din interiorul şi din jurul NATO, mai ales din două motive. Întîi, pentru că exprimă concis, pragmatic şi clar care erau obiectivele NATO la momentul fondării ei, în 1949, cînd Războiul Rece începuse să fie o realitate unanim acceptată. În al doilea rînd, pentru că, după încheierea Războiului Rece, cînd, ca să zic aşa, s-a tras linia pentru o socoteală (nu zic finală, pentru că în istorie nu există socoteli finale), această vorbă de început putea servi drept criteriu de performanţă istorică. În 1990, cînd Războiul Rece s-a încheiat, îşi îndeplinise NATO obiectivele iniţiale? Răspunsul era, evident, pozitiv. Rusia sovietică fusese ţinută în afara teritoriului NATO, America rămăsese o putere cu un serios angajament în securitatea Europei, iar Germania, frîntă între blocuri, nu mai era periculoasă pentru nimeni. În termenii Lordului Ismay, NATO şi-a îndeplinit 100% misiunea. Cele trei obiective, aşa cum au fost ele sintetizate în faimoasa zicere fondatoare, au fost îndeplinite concomitent, dar nimic nu-i definitiv.

În 2016, cînd NATO are 28 de membri (dintre care 12 fuseseră, pînă în 1990, teritoriu inamic), Germania nu mai este o problemă pentru securitatea continentului, dar celelalte două obiective iniţiale, adică ţinerea Americii în interior şi a Rusiei în afară, nu sînt cu nimic inactuale astăzi. Despre ţinerea Rusiei în afara teritoriului european vom vorbi, poate, cu altă ocazie, dar despre ţinerea Americii în afacerile europene aş vrea să împărtăşesc, acum, cîteva gînduri.

Deşi sînt mulţi europeni care cred altfel, America este o putere 100% europeană. Excepţionalismul american, altfel real, oricît ar fi de flamboaiant, păleşte în faţa trăsăturilor europene ale Statelor Unite. Nu puţini susţinători ai Uniunii Europene cred că rostul ei este să concureze America în lume. Nu puţini cred, chiar, că ar trebui să privim Statele Unite ca pe un fel de inamic. De altfel, s-a dezvoltat şi un amplu conspiraţionism în această privinţă – orice obstacol întîlneşte procesul de integrare europeană în cale pare, unora, pus acolo de americani. Şi totuşi, America este o putere europeană, aşa cum NATO este o organizaţie europeană, creată anume pentru Europa, şi nu un instrument strategic american, aşa cum se mai spune.

Civilizaţia americană este cel mai competitiv produs istoric al civilizaţiei europene. Democraţia, statul de drept, limba engleză, capitalismul şi, mai ales, creştinismul sînt ingredientele de bază ale Americii, şi toate sînt europene. Există un sincronism profund între America şi Europa, cumva asemănător cu cel existent în destinele unor gemeni monozigoţi. Pînă şi criza profundă a democraţiei de astăzi este uimitor partajată, chiar dacă separat trăită, pe cele două maluri ale Atlanticului.

Relaţia dintre cele două organizaţii, NATO şi UE, nu a fost mereu cordială şi nu este nici acum atît de strînsă pe cît ar trebui. În termeni raţionali, e greu de înţeles de ce. Din 28 de membri NATO, 22 sînt membri (includ aici şi Marea Britanie) şi doi sînt, oficial, candidaţi la UE. Din cei 28 de membri UE (Marea Britanie inclusiv), 22 sînt membri NATO. Trei din cei patru cel mai bine plasaţi candidaţi pentru a intra în NATO sînt şi candidaţi pentru UE. Adaug şi parteneriatele foarte profunde ale NATO cu unii membri ai UE, precum Finlanda sau Suedia, care, chiar dacă nu sînt membri NATO, au dezvoltat o compatibilitate militară cu Alianţa invidiată chiar de unii aliaţi. Nu greşim dacă considerăm Finlanda şi Suedia un fel de cvasimembri ai NATO. La fel, genul de cooperare pe care UE îl are cu Norvegia şi Islanda, ţări NATO non-UE, prin Spaţiul Economic European, le aduce pe acestea atît de aproape de Uniune încît, pe bună dreptate, pot fi socotite şi ele cvasimembre UE.  Ce vreau să spun este NATO şi UE sînt două cercuri care se intersectează astfel încît aproape 80% din suprafaţa lor este comună. Organizaţiile sînt aproape identice din punctul de vedere al membrilor. Ele sînt, în orice caz, aproape identice şi din punctul de vedere al vocaţiei geopolitice. Ambele se ocupă de Europa, sînt născute din experienţa istorică a Europei şi exprimă un ideal comun, european. Totodată, spiritul acestor organizaţii este identic: şi în NATO, şi în UE, aliaţii/membrii au ajuns să aibă atît de multă încredere unii în ceilalţi, încît, pe româneşte, chiar se dau, fiecare, pe mîna celuilalt, înţelegînd să meargă înainte într-o împreunare fără rezerve, care le sporeşte puterea. O imensă şi, în relaţiile internaţionale, nemaiîntîlnită încredere stă la baza ambelor organizaţii. Ei bine, chiar şi aşa, relaţia dintre NATO şi UE nu a fost niciodată atît de apropiată pe cît ar fi fost normal. Ba chiar, la un moment dat, UE  a încercat să facă „concurenţă“ NATO prin instituirea politicii comune de securitate (în amestec cu politica externă). UE a spus mereu că se consideră „separabilă, dar nu separată“ de NATO în privinţa politicilor de securitate. O prostie în termeni strategici! De ce ar avea UE  o altă structură militară decît NATO? Că doar nu urmăreşte alte obiective militar-politice! Adevărul este că a avut mereu influenţă o anumită atitudine a fanaticilor proeuropeni (da, există aşa ceva şi voi vorbi, curînd, despre această ideologie albă, laică, dar mistică în datele ei, care naşte fanatici, ca orice altă religie), care au văzut în NATO o afacere americană şi cred că Europa se construieşte prin rejectarea americanismului.

La summit-ul NATO de la Varşovia, însă, Alianţa a arătat mai unită şi mai matură ca niciodată. Deşi istoria colaborării dintre UE şi NATO poate înregistra unele momente bune (aranjamentele de tip Berlin, în care UE poate folosi capacităţile de comandă ale NATO sînt doar un exemplu), totuşi gradul de apropiere a celor două organizaţii nu reflectă nici pe departe faptul că 80% din membrii uneia sînt şi membrii celeilalte. La Varşovia, însă, NATO şi UE au făcut un mare pas împreună. Preşedintele Consiliului European, preşedintele Comisiei Europene şi secretarul general NATO au semnat un document care dă mai multă substanţă parteneriatului strategic dintre UE şi NATO. Războiul hibrid, ameninţările cyber, terorismul şi migraţia împing NATO şi UE spre o cooperare tot mai profundă şi documentul evocat de mine susţine soluţia corectă, fezabilă şi, cred eu, unică: creşterea interoperabilităţii între membrii NATO şi UE. Este doar un prim pas. Important, pentru că e făcut împreună. Mic, însă, dacă avem curajul să visăm visul cel mare…

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.