NATO aşa cum trebuie

Publicat în Dilema Veche nr. 647 din 14-20 iulie 2016
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Uneori, inadecvarea noastră mă umple de nervi. De cele mai multe ori, însă, mă înduioşează. Aceste rînduri le scriu cu duioşie. Recent încheiatul summit NATO de la Varşovia va avea consecinţe imense în viitor. Copleşiţi de propria noastră micime, însă, nu le putem desluşi. Lumea, cu tot cu noi, merge înainte pe un drum despre care puţine se pot spune de pe-acum, un drum plin de imprevizibil, de pericole neaşteptate şi de provocări, un drum nesigur, dar inevitabil. Simţind frisonul necunoscutului, lumea democraţiilor se strînge în sine tot mai mult, se solidarizează, se articulează. Greu şi ezitant, desigur (doar ştim că democraţiile sînt nişte enorme inerţii), dar tot mai evident. Sensul profund al acestui summit este exact acesta: niciodată, din 1990 încoace, Alianţa nu a fost mai solidară, mai decisă, mai hotărîtă. Confruntată cu prea multe pericole deodată, NATO se adună laolaltă. Mai întîi, este reafirmat nu doar în discurs, ci, în planuri militare concrete, sprijinul american pentru securitatea Europei. NATO poate construi doar pe acest sprijin şi, spre exasperarea inamicilor, el există în realitatea trupelor şi tehnicii militare americane dispuse la graniţele de Est. Inamicii sînt mulţi: extra muros, o Rusie tot mai agresivă şi terorismul islamic; intra muros, decadenţă democratică, corupţie şi astenie axiologică, disponibilitate spre înţelegeri cu inamicul, defetism. NATO a înţeles că a venit vremea vigorii. Nici un alt document final al vreunui summit NATO din trecut nu este atît de aplicat, de serios, de cuprinzător şi de intens precum cel adoptat la Varşovia. Măsurile decise sînt, cu adevărat, puternice. NATO a devenit ceea ce trebuia, de multă vreme, să fie. Redobîndirea unui spirit ceva mai decis şi mai curajos este recognoscibilă în cîteva noi profilări. O să mă refer la două, deocamdată. Mai ales că una nu a fost deloc sesizată de presa noastră, iar a doua a fost prea puţin comentată.

Ceea ce nu s-a sesizat este creşterea apetitului militar al Germaniei. Se ştie, după al Doilea Război Mondial, Germania a fost supusă unor stricte limitări militare. De altfel, unul dintre cele trei scopuri ale NATO, anunţate într-o formulă memorabilă de cel dintîi secretar general al organizaţiei, a fost acela de a „ţine Germania jos“ (to keep Germany down). În plus faţă de restricţiile militare, lumea întreagă a avut grijă să apese continuu conştiinţa poporului german cu o enormă vinovăţie. Toate generaţiile germane de după 1945 au fost educate antimilitarist şi pro-democratic, evocînd mereu povara culpei uriaşe a poporului german pentru cele două războaie mondiale. Astăzi, Germania este condusă de cea de a treia generaţie de politicieni democraţi şi putem spune că efectul acestei educaţii se vede. Însă, chiar dacă a fost paralizată din punct de vedere militar, Germania a redevenit o mare putere economică. În Europa, e chiar cea dintîi. Apoi, odată cu aprofundarea proiectului Uniunii Europene, Germania a devenit lider politic de prim rang. În acest context, încet-încet, abia sesizabil, de cîţiva ani, Germania îşi exersează tot mai intens şi musculatura militară. După părerea mea, decizia luată la summit-ul NATO de la Varşovia referitor la punerea unuia dintre cele patru noi batalioane avansate sub coordonare germană (anume cel instalat în Lituania) înseamnă consacrarea revenirii Germaniei între marile puteri militare ale lumii. Repet, era firesc: o mare putere economică, o mare putere politică, nu mai vorbesc despre anvergura ei culturală, nu putea rămîne anemică din punct de vedere militar. Păcatele secolului trecut nu se uită, dar nici nu pot opri pentru totdeauna exprimarea puterii germane. Cu atît mai mult cu cît actuala Germanie chiar nu mai are nimic în comun cu acea Germanie rănită, revanşardă, oarbă, rasistă şi orgolioasă. În orice caz, NATO are mare nevoie de Germania acum. Tot în legătură cu creşterea importanţei militare a Germaniei trebuie pusă şi apropierea NATO de UE, formalizată acum de un document semnat de cele două organizaţii la Varşovia. Este, dacă vreţi, efectul noului gen de leadership german ce se va exercita în Europa de acum înainte.

Al doilea aspect interesant este accentul pus pe corupţie. Evident, mulţi comentatori sau politicieni autohtoni – mai ales cei implicaţi direct ori doar afectiv în anchetele DNA – vor critica acest accent. Ce are NATO cu anticorupţia? Are. Şi cu atît mai mult cu cît ţările care folosesc corupţia în scopuri agresive, de dominaţie şi control asupra altora, sînt tot mai active. Un guvern nu se învinge doar în alegeri, ci se mai poate îngenunchea şi prin cumpărarea unora dintre membrii săi. O armată nu se învinge doar în războaie, ci poate fi debilizată prin, de pildă, sufocarea ei cu materiale scumpe şi proaste cumpărate în licitaţii anume trucate sau prin vicierea procesului de selecţie a comandanţilor – anul acesta se împlinesc o sută de ani de la dezastrul de la Turtucaia şi n-ar fi rău să ne mai citim istoria ca să nu-i uităm lecţiile. În plus, de data asta, în NATO, genul de solidaritate impus de faimosul articol 5 din Tratatul Nord-Atlantic leagă pe fiecare aliat de celălalt. Dacă înainte de a intra în NATO efectul corupţiei în armată se consuma exclusiv în cadrul naţional, acum efectul corupţiei dintr-o ţară îi primejduieşte pe toţi aliaţii. Aşadar, este firesc ca reuniunea la cel mai înalt nivel a aliaţilor să fie atentă la regulile anticorupţie.

Pentru noi, însă, orizontul este un zid aflat la doi paşi de nasul nostru. După acest summit, am continuat să vorbim haotic şi lipsit de sens despre noi, de parcă summit-ul NATO trebuie să fie despre România. Nu se încheiase nici măcar prima lui zi, că o grămadă de-a noastră a anunţat deja că summit-ul e un eşec, pentru că „România nu a obţinut nimic“. Imediat, o altă grămadă a anunţat: „România şi-a atins obiectivele, am obţinut ce ne-am propus“. A început, apoi, o discuţie ceţoasă despre brigăzi şi batalioane, flote şi comandamente, din care nu se putea înţelege nimic. În general, înţelegerea summit-urilor NATO ca pe un fel de tîrguri unde trebuie să „obţii“ ceva de fiecare dată exprimă incapacitatea noastră funciară de a pricepe în ce fel de aranjament de securitate ne aflăm. În acest moment, cele mai ameninţate ţări din NATO sînt exact cele în care se vor avansa batalioanele nou create. Analiza riscurilor este limpede: primele posibile ţinte ale ruşilor sînt balticii şi, poate, polonezii. Prin urmare, acolo trebuie să opereze descurajarea. ­NATO nu este, totuşi, o bursă la care membrii licitează spaimele lor ca să vină ceilalţi aliaţi să îi liniştească.

Totuşi, indiferent dacă înţelegm ce e cu această Alianţă sau nu, să fim liniştiţi măcar din acest punct de vedere: NATO este ceea ce trebuie, chiar dacă noi înţelegem asta sau nu. Noi, ca de obicei, sîntem ceea ce putem fi. În plus, să mulţumim a mia oară bunului Dumnezeu că am apucat să intrăm în NATO.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.