NATO " 60

Publicat în Dilema Veche nr. 268 din 3 Apr 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe 4 aprilie, NATO împlineşte 60 de ani. Un trecut glorios, un prezent provocator şi un viitor pe cît de cert în privinţa existenţei organizaţiei, pe atît de contradictoriu în privinţa substanţei şi a scopurilor ei " cam aşa aş caracteriza viaţa acestei alianţe, al cărei admirator şi susţinător total am fost şi sînt pe mai departe, dacă cineva m-ar provoca să spun în cîteva vorbe ce simt în legătură cu această aniversare. Primul secretar general general al NATO, lordul Hastings Ismay, spunea la începutul anilor ’50, că scopul organizaţiei este acela de a ţine America "înăuntru", Germania "jos" şi Rusia "în afară" (to keep America in, Germany down and Russia out) în arhitectura de securitate a Europei. Vorba lordului Ismay " aproape un clişeu, astăzi, printre experţi " a surprins, cu geniul britanic pentru formule laconice, pragmatice şi memorabile, rostul NATO la începutul existenţei sale. Astăzi, vorbele sale sună, desigur, vetust, dat fiind că lumea s-a schimbat atît de mult de atunci. Ele mai sînt citate astăzi pentru a arăta că NATO şi-a împlinit rostul. Însă vorbele Lordului spun ceva şi despre prezentul şi viitorul Alianţei. Dacă la înfiinţarea ei, Alianţa Nord-Atlantică avea un scop care putea fi enunţat atît de simplu şi de clar, astăzi nu mai e deloc aşa. NATO trece, de aproape 20 de ani, prin operaţiunea dificilă de a-şi redefini rolul. La începutul anilor ’90, cînd URSS a pierdut competiţia strategică şi a dispărut pur şi simplu de pe harta lumii, iar Germania se transformase radical dintr-un pericol la adresa securităţii continentului, într-unul dintre cele mai importante elemente de stabilitate şi unitate ale Europei, multe voci importante susţineau că NATO nu mai are nici un rost. Cei care încă mai credeau în destinul NATO înţeleseseră deja că securitatea Europei nu mai poate fi serios periclitată de nimeni şi pledau pentru ieşirea NATO din spaţiul geo-politic căruia îi fusese de la început destinată. Go out of the area or go out of business " era sloganul care făcea carieră în mediile transatlantice de atunci. Dar unde să se ducă NATO în afara Europei, cum şi de ce? Paradoxal, salvarea Alianţei a venit de la foştii inamici. Cu uimire, preşedintele Clinton a aflat de la recenţii preşedinţi Havel şi Walesa " deveniţi, pe drept cuvînt, vedetele libertăţii în Estul european tocmai scăpat de comunişti " că foştii membri ai Pactului de la Varşovia vor să devină membri ai NATO. În momentul crucial în care era tot mai greu de identificat rostul NATO în Europa post-comunistă, est-europenii, purtaţi de entuziasmul lor pro-occidental şi condiţionaţi de traumele lor recente, au dat un nou sens organizaţiei: extinderea. În acel moment, mulţi experţi occidentali priveau extinderea NATO spre Est ca pe un fel de încununare formală a victoriei împotriva sovieticilor şi ca pe un fel de premiu dat ţărilor care au rezistat comunismului, păstrînd, nealterat, visul interior al libertăţii, democraţiei şi prosperităţii capitaliste. A venit, apoi, dezastrul destrămării Iugoslaviei. Dimensiunea militar-strategică a Europei care avansa uluitor de rapid pe calea integrării era inexistentă. Comunitatea internaţională nu avea un alt mijloc de intervenţie militară în Iugoslavia în afara NATO. Dezastrul genocidar produs de Slobodan Miloşevici a venit ca un argument puternic pentru cei care credeau, încă, în rostul Alianţei. Şi NATO a acţionat, întărindu-se. Extinderea Alianţei a continuat prin rafinarea mecanismelor de manifestare politică a Alianţei. A venit, apoi, cea mai serioasă diviziune atlantică postbelică: războiul din Irak. Poziţia obtuză a cîtorva ţări care vedeau în NATO manifestarea unei Americi agresive a pus la încercare serios soliditatea Alianţei. Totodată, în august 2003, NATO a asumat conducerea ISAF în Afganistan declanşînd, astfel, prima operaţiune militară a Alianţei în afara Europei. Acum, NATO a priceput că trebuie să răspundă unei lumi în schimbare şi că e important să poată interveni imediat în caz de catastrofe naturale, în caz de războaie civile sau pentru a patrula mările lumii împotriva piraţilor. Pe acest fond, au apărut disensiuni de viziune. În interiorul şi în jurul Alianţei, aliaţii şi aspiranţii văd diferit rostul organizaţiei şi asta duce, inevitabil, la o pierdere sensibilă de forţă. America şi Marea Britanie vor ca NATO să asume profil global, să lupte în Afganistan, să intervină în crize umanitare africane şi să patruleze pe mări nesigure. Franţa şi Germania vor ca NATO să rămînă ceea ce a fost de la bun început: o organizaţie dedicată apărării Europei, în jurul faimosului articol 5 din tratatul constitutiv, conform căruia orice atac asupra unui membru atrage automat reacţia întregii Alianţe. Noii membri (printre care şi România) văd în NATO, mai ales, şansa rezolvării cu "muşchi" americani a situaţiei de securitate regionale: România presează NATO pentru o acţiune concertată la Marea Neagră, Bulgaria, viitorii membri (Croaţia, Albania, Macedonia) au grija Balcanilor, ţările baltice caută apărare sigură de coşmarul rusesc etc. Aşadar, NATO intră în al şaptelea său deceniu făcînd faţă unor provocări multiple. Dar dincolo de toate acestea, rolul NATO în 2009 este acela de a păstra coeziunea transatlantică în condiţiile unei Europe tot mai unite şi mai intregate. Visez că NATO este embrionul viitoarei integrări transatlantice pentru că nu este departe momentul care va aduce aproape, din ce în ce mai aproape, pînă la integrare, democraţiile de pe cele două maluri ale Atlanticului. În această lume tot mai periculoasă, democraţiile spaţiului euro-american nu vor putea supravieţui decît împreună. Iar NATO este primul loc al acestei unităţi.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.