Muntenisme ironizate

Publicat în Dilema Veche nr. 968 din 27 octombrie – 2 noiembrie 2022
„Cu bule“ jpeg

Formele de tipul am fostără, am făcutără, despre care am vorbit săptămîna trecută, au fost ironizate de Caragiale și au primit destul de repede eticheta de „agramatisme” tipice graiurilor de sud. Mai ales pentru scriitorii moldoveni respectivele inovații analogice apăreau ca aberante. Una dintre primele semnalări ale fenomenului îi aparține lui Hasdeu, care vorbește, în Cuvente den bătrâni, de „provincialismul bucureștean” care „printr-o nouă bizarerie, mai adaugă pe acest - chiar la toate persoanele perfectului compus: am făcutără = am făcut etc.” (1878, p. 430). O mărturie publicată mai tîrziu, dar referitoare tot la a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cînd formele în - păreau să se extindă rapid, este cea a publicistului și omului politic G. Panu. În Amintiri de la Junimea din Iași (1942), Panu pomenește de adversarii junimiștilor, publiciștii bucureșteni de la Revista contimporană: „domnii de la acea gazetă care vorbeau și scriau făcutărăși mâncatără aveau mutra ca să-și bată joc de moldovenismele noastre!”. 

O amplă condamnare a formelor muntenești este cea narativizată ficțional de Eugen Lovinescu, în romanul Mite. Autorul îi atribuie lui Eminescu, prezentat în ipostaza de profesor de română al lui Mite Kremnitz, explicarea pe larg și ridiculizarea fenomenului lingvistic. Pornind de la forme pe care Mite le-ar fi auzit în mediul străzii bucureștene, personajul Eminescu se lansează într-o tiradă filologică doctă și indignată: Ră? stimată doamnă, exclamă el voios, sculându-se demonstrativ în picioare, și apoi aplecându-se cu o temenea turcească, ră? nu cunoașteți pe ră? Să ne închinăm până la pământ (și mai făcu o temenea) în fața celui mai autentic și mai veritabil produs al geniului bucureștean, la care au colaborat și Oborul și Tunarii și Popa Nan, și Dealul Spirei și gropile lui Ouatu și tot ce e nobil și veritabil autocton din Bucureștiul domnului Ghiță Preda”. Sînt explicate originea lui -ră și extinderea sa de la persoana a III-a a perfectului simplu la alte persoane gramaticale, apoi, cu exces retoric, se ajunge la o vehementă condamnare a mitocăniei: „statără în loc de stat, prin care răzbește, ca un sclav beat tras într-un car de sileni goi, în toate formele compuse ale conjugării românești: am statără, am făcutără și așa mai departe – cu alte cuvinte, triumful pe toată linia a mitocăniei, care și-a înfipt steagul pe cea mai de seamă redută a limbii române”. Tonul și argumentele aparțin în mod evident criticului Lovinescu.

Într-o analiză a romanului Un om între oameni, al lui Camil Petrescu, publicată în Iașul literar (1956), criticul Liviu Leonte observa autenticitatea „limbajului periferic” al personajelor, cuprinzînd forme ca au făcutără, au venitără, sîntără, alături de mostre de „acord bucureștean”: „nu e derbedeii ăștia”. Chiar mai mult decît perfectul compus cu desinența -, omonimia formelor de singular și de plural la persoana a III-a este considerată o emblemă a limbajului muntenesc în genere și a celui bucureștean în special, motiv de ironii și acuzații de agramatism și incultură.  

În toate aceste cazuri, e interesant cum particularitățile regionale sînt considerate indicii ale deficiențelor culturale și cum, în același timp, acuzațiile se restrîng adesea la caracterizarea vorbirii din București. Lucrurile sînt explicabile. Al. Graur făcea observația că, tocmai prin apropierea de limba literară, graiul muntenesc nu este perceput ca simplă variantă regională, ci ca insuficientă conformare la normele limbii standard: pe un fond comun consistent, diferențele locale sînt proiectate în plan social. Pe de altă parte, în mod firesc, contactul celor mai mulți vorbitori din alte regiuni cu graiul muntenesc se realizează mai ales în Capitală, care este văzută și ca loc de iradiere a normei (uneori contestate) și a inovațiilor (adesea condamnate). Există o imagine stereotipă și depreciativă al vorbirii muntenești (sau bucureștene), în al cărei profil formele în - nu mai sînt de actualitate, dar alte trăsături s-au păstrat (ritmul prea rapid al rostirii, așa- zisul dezacord, forme ca dupe, erea etc.).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.