Mulți bani, puțină viziune

Publicat în Dilema Veche nr. 878 din 4 - 10 februarie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Lansarea consultării publice pe tema ajutorului de stat pentru relansarea sectorului cultural, chiar dacă tardivă, e un semn bun: în sfîrșit, statul își asumă obligația de a sprijini cultura într-un moment de criză. După ce, odată cu debutul pandemiei, a fost restrîns accesul publicului la evenimente culturale, ceea ce a adus numeroși operatori culturali independenți în pragul falimentului, ajutorul de stat vine la țanc pentru a-i salva pe supraviețuitori.

Ajutorul prevede două direcții de acțiune. 60% din fonduri sînt îndreptate pentru sectorul cultural independent prin schema de ajutor de minimis; și 40% pentru evenimente culturale şi festivaluri (20%), respectiv librării şi edituri (20%) prin schema de ajutor de stat. Ajutorul de minimis, în sumă fixă forfetară de 8.000 de euro/operator cultural va fi utilizat pentru desfăşurarea activităţii curente. Se estimează că la acest ajutor vor apela 5.000 de operatori culturali. Ajutorul de stat pentru organizatorii de evenimente și festivaluri, respectiv pentru edituri și librării, se bazează pe activitatea din 2019 (procent din vînzările de bilete, respectiv vînzările de carte) și se ridică la maximum 800.000 de euro/operator cultural. Vor beneficia de această măsură circa 700 de operatori.

Această intervenție a statului era deja de multă vreme așteptată. Încă de la începutul crizei, sute de artiști din toate domeniile creației au atras atenția autorităților cu privire la problemele grave cu care se confruntă. Nu doar cinematografia, ci și teatrul, scena muzicală, industria editorială etc. sînt în pericol. Pandemia și restricțiile au agravat probleme sistemice mai vechi. E nevoie de finanțare. Și de politici coerente care să ajute la relansarea sistemului cultural în ansamblu. Cum momentul unei intervenții de urgență a fost depășit, schema de ajutor s-a transformat în sprijin pentru relansare.

 Odată ce finanțarea a fost asigurată, problema nu mai sînt banii, cît viziunea din spatele banilor. Și tocmai aici e și problema, că această viziune e greu sau imposibil de depistat. Nu există un plan concret, o misiune, obiective specifice etc. Negocierile care au precedat alcătuirea acestei scheme de ajutor de stat nu au generat concluzii care să definească politicile culturale. Nu știm ce salvăm și nici ce vrem să relansăm.

 Legea pe care se bazează ajutorul de stat e un hibrid care include, intenționat sau nu, ambele direcții. Pentru că premisele nu sînt clare, și modul de operare e contradictoriu. Schema de ajutor e menită să compenseze pierderile suferite de acest sector ca urmare a restricțiilor din 2020? Sau e o formă de încurajare, un sprijin pentru acțiuni viitoare? Pare un pic din ambele, deși ajutorul e în mod evident orientat spre viitor. Însă, pe fondul incertitudinilor cu privire la condițiile epidemiologice, e greu să proiectezi acțiuni culturale. În schimb, faptul că activitățile curente pot fi acoperite prin schema de ajutor de minimis reprezintă un beneficiu probabil nesperat pentru micii operatori independenți – cei mai loviți de criză.

 O componentă importantă a acestui ajutor de stat are în vedere distribuitorii/platformele mari de distribuție, cum sînt, de pildă, festivalurile. Și se bazează pe principiul liberal al circulației banilor: odată ce ai plătit organizatorii unui festival, aceștia vor redistribui fondurile mai departe către producătorii de spectacole care vor plăti artiștii etc. Și astfel, întregul mecanism, bine uns, se repune în mișcare. În principiu, arată bine, realitatea e însă mai complicată și ne arată că unele rotițe ale mașinăriei au nevoie de o atenție particulară – altminteri riscă să destabilizeze tot mecanismul.

 Au apărut, deja, samsarii: firme de consultanță care îi ajută pe operatorii culturali să obțină aceste finanțări – evident, în schimbul unui comision. Unde e birocrație multă e și consultanță: specialiști în facerea și desfacerea dosarelor. Și astfel, o parte din banii pentru relansarea culturii vor fi cheltuiți, de fapt, pe consultanță privată. Cei mai săraci vor plăti cel mai mult, pentru că mai ales lor le lipsesc resursele de personal specializat pentru a cere ce li se cuvine.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.