Moștenirea tragică a lui Gorbaciov

Publicat în Dilema Veche nr. 968 din 27 octombrie – 2 noiembrie 2022
Mihail Gorbaciov © wikimedia commons
Mihail Gorbaciov © wikimedia commons

Mihail Gorbaciov, ultimul conducător al Uniunii Sovietice, a fost înmormîntat luna trecută la cimitirul Novodevicii din Moscova, alături de soția sa Raisa și aproape de un coleg, conducătorul sovietic Nikita Hrușciov. Faptul că președintele rus Vladimir Putin nu a participat la funeralii nu a mirat pe nimeni. Novodevicii e, de fapt, cimitirul în care odihnesc liderii sovietici care „au dat greș”.

Ireverența lui Putin mi-a amintit de o conversație pe care am purtat-o cu douăzeci de ani în urmă, în timpul unei plimbări la miez de noapte prin Piața Roșie. L-am întrebat într-o doară pe ofițerul de serviciu postat în fața Mausoleului lui Lenin cine se afla îngropat în necropola sovietică din spatele său; s-a oferit să îmi arate. Înăuntru, am văzut o serie de morminte și de stele funerare ale liderilor sovietici: de la Stalin la Leonid Brejnev, Aleksei Kosîghin și Iuri Andropov. Ultima stelă nu purta nici un nume. „E pentru Gorbaciov, presupun?” – am întrebat eu. „Nu, locul său e la Washington” – mi-a răspuns ofițerul.

În mod ironic, Gorbaciov a fost eroizat în Vest pentru a fi realizat ceva ce nu și-a propus niciodată: să pună capăt Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1990, dar cei mai mulți ruși îl văd ca pe un trădător. Tentativa sa nefastă de a reintra în politică, cu prilejul alegerilor prezidențiale din 1996, i-a adus doar 0,5% din voturi.

În Rusia, Gorbaciov rămîne un personaj detestat. Un sondaj făcut în 2012 de Centrul Rus de Cercetare a Opiniei Publice (VTsIOM ), o agenție de stat, a arătat că Gorbaciov a fost cel mai nepopular dintre toți liderii ruși. Potrivit unui sondaj din 2021, mai mult de 70% din ruși cred că țara a luat-o într-o direcție greșită sub conducerea lui. Adepții liniei dure îl detestă pentru că a dezmembrat puterea sovietică, iar liberalii îl disprețuiesc pentru că s-a agățat de idealul irealizabil al reformei unui regim comunist.

L-am cunoscut pe Gorbaciov la începutul anilor 2000, cînd frecventam întîlnirile Forumului Politic Mondial (World Political Forum), un think-tank pe care l-a fondat la Torino. Scopul presupus al organizației era promovarea democrației și a drepturilor omului. Dar, în practică, evenimentele desfășurate erau reminiscențe nostalgice, în care Gorbaciov perora despre „ce ar fi putut fi”. De obicei, era flancat de alți „foști” ai epocii sale, inclusiv foștii lideri polonezi Wojciech Jaruzelski și Lech Walesa, fostul prim-ministru maghiar Gyula Horn, diplomatul rus Aleksandr Besmertnîh, și o mînă de universitari cu tendințe de stînga.

Ideea unei „a treia căi”, între socialism și capitalism, propusă de Gorbaciov a fost la modă, pentru scurtă vreme, în Vest, dar a fost evacuată rapid de triumfalismul neoliberal. Cu toate acestea, eu l-am simpatizat și l-am respectat pe acest lider al unei Uniuni Sovietice în agonie, un vizionar aparte, care a refuzat să recurgă la forță pentru a se opune schimbării.

Astăzi, cei mai mulți ruși îi văd pe Gorbaciov și pe Boris Elțîn ca pe vestitorii neșansei de care are parte Rusia. Putin, pe de altă parte, e aclamat ca un model de ordine și de prosperitate, care i-a asigurat Rusiei un rol principal pe scena lumii. În septembrie, 60% din ruși și-au exprimat convingerea că țara lor se îndreaptă într-o direcție bună, deși asta reflectă parțial, fără îndoială, controlul strict exercitat de Putin asupra știrilor TV (principala sursă de informații a celor mai mulți cetățeni).

În ochii celor mai mulți ruși, moștenirea lui Gorbaciov înseamnă naivitate și incompetență, dacă nu de-a dreptul trădare. Narațiunea cea mai răspîndită e că Gorbaciov a permis în 1990 ca NATO să se extindă în Germania de Est, pe baza unui angajament verbal al lui James Baker, pe atunci secretar de stat al SUA, în care acesta promitea că alianța nu va continua să se extindă spre Est „nici măcar cu un centimetru”. În această versiune, Gorbaciov a renunțat la controlul sovietic asupra Europei Centrale și de Est fără să ceară o garanție scrisă.

În realitate, Baker nu era oricum în poziția de a face o astfel de promisiune în scris, iar Gorbaciov știa asta. Mai mult, Gorbaciov a confirmat în mod repetat, ani de-a rîndul, că nu a existat niciodată o promisiune fermă ca NATO să nu se extindă către Est.

În orice caz, adevărul e că, după ce Uniunea Sovietică a semnat Declarația de la Helsinki în 1975, controlul ei asupra sateliților săi europeni a devenit imposibil de menținut. Acordul, semnat de SUA, Canada și de majoritatea țărilor europene, includea angajamente de respectare a drepturilor omului, inclusiv libertatea de informare și dreptul la liberă circulație. Capacitatea guvernelor comuniste de a-și controla populația s-a erodat treptat, culminînd cu un lanț de revolte, în cea mai mare parte pașnice, care au dus, în cele din urmă, la destrămarea Uniunii Sovietice.

Există totuși un sîmbure de adevăr în legenda capitulării lui Gorbaciov. Pînă la urmă, URSS nu a fost înfrîntă într-un război, precum Germania și Japonia în 1945, iar teribila mașinărie de război sovietică a rămas intactă în 1990. Teoretic, Gorbaciov putea folosi tancurile pentru a contracara revoltele populare din Europa de Est, la fel cum au făcut și predecesorii săi: în Germania de Est în 1953, în Ungaria în 1956 și în Cehoslovacia în 1968.

Refuzul lui Gorbaciov de a recurge la violență pentru a menține imperiul sovietic a dus la o înfrîngere fără vărsare de sînge și la un sentiment de umilință în rîndul rușilor. Acest sentiment de nedreptate a alimentat o puternică neîncredere față de NATO, de care Putin s-a folosit mai tîrziu, pentru a suscita sprijinul popular în favoarea invadării Ucrainei.

O altă neînțelegere larg răspîndită e că Gorbaciov ar fi dezmembrat un sistem economic funcțional. De fapt, departe de promisiunea lui Hrușciov de a „îngropa” economic Vestul, economia sovietică se afla în declin deja de decenii.

Gorbaciov a înțeles că Uniunea Sovietică nu poate să țină pasul cu armata SUA și să satisfacă totodată dorința populației civile pentru un standard de viață mai ridicat. Dar, chiar dacă a respins politicile de stagnare ale epocii Brejnev, Gorbaciov nu a reușit să le înlocuiască cu ceva coerent. În loc să promoveze o economie de piață funcțională, abandonarea în pripă a sistemului planificării centralizate a îmbogățit o clasă coruptă de manageri din republicile sovietice și a dus la o recrudescență a naționalismului etnic.

Pentru mine, Gorbaciov e o figură tragică. Chiar dacă a înțeles pe deplin imensele probleme lăsate în urmă de comunismul sovietic, el nu a putut controla forțele la a căror dezlănțuire a contribuit. Rusiei anilor 1980 îi lipseau pur și simplu resursele intelectuale, spirituale și politice necesare pentru a face față problemelor inerente ale țării. Imperiul sovietic a apus cu treizeci de ani în urmă, dar multe dintre disfuncțiile care au contribuit la căderea lui amenință acum să cuprindă întreaga lume.

Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii şi profesor emerit de Economie politică la Universitatea Warwick, a fost director neexecutiv al companiei petroliere private rusești PJSC Russneft, din 2016 pînă în 2021.

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un brașovean i-a luat-o înainte milionarului indian: a construit o casă pe un bloc VIDEO
Presa a făcut vâlvă cu cazul unui indian care și-a construit o vilă de lux pe un zgârie-nori. La Brașov, ideea a fost pusă în practică, cu acte în regulă, în urmă cu mai bine de zece ani
image
Big Brother în toate școlile. Părinții și profesorii nu se vor putea opune
În toate sălile de clasă vor fi montate sisteme de supraveghere video și audio fără a fi nevoie de acordul elevilor, părinților sau profesorilor. Decizia, care se va lua printr-o Ordonanță de Urgență, a stârnit deja mari controverse.
image
Casă veche, transformată într-o locuință de vis. „Dragoste la prima vedere“ FOTO
Într-un sat dâmbovițean, o casă nelocuită de 50 de ani a devenit locul în care o bucureșteancă și-a împlinit visul. Nostalgică după copilăria petrecută la bunici, Liliana a hotărât să se reconecteze cu natura și să renoveze această casă bătrânească.

HIstoria.ro

image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene. 

image
Bacalaureatul de tip nou din 1948: „Aspecte de la un examen care nu mai seamănă cu cele din trecut“
În 1948, elevii şi cadrele didactice erau puse în faţa Bacalaureatului de tip nou.
image
Cine a fost cel mai impunător reprezentant al vechii boierimi?
Tânărul Cantacuzino va urma cursurile Facultății de Drept din Paris, unde își ia și doctoratul în 1858.