Morţii cu morţii...

Publicat în Dilema Veche nr. 91 din 13 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cortegiul a fost impresionant: purtat de o gard─â de onoare, sicriul "generalului alb", considerat de istoria ┼či mitologia sovietic─â un tr─âd─âtor, era ├«nf─â┼čurat ├«n drapelul na┼úional rus ├«mpodobit cu vulturul bicefal; s-a intonat imnul na┼úional; dup─â o selec┼úie sever─â, s-a permis accesul ├«n incinta bine p─âzit─â a cazacilor ├«n uniform─â de gal─â, a emigran┼úilor de marc─â ru┼či veni┼úi din Europa ┼či din Statele Unite, a reprezentan┼úilor elitei fostei ┼či actualei puteri. Cineastul Nikita Mihalkov, pe vremuri regizor de talent, azi maestru de ceremonii ┼či ideolog la con┼čtiin┼úei ruse intransigente, a salutat "├«nceputul sf├«r┼čitului r─âzboiului civil" ┼či a s─ârutat sabia eroului ├«nmorm├«ntat, "nep─âtat─â de vreo pic─âtur─â de s├«nge". Cine mai poate ┼čti? A fost prezent la ceremonie ┼či primarul Moscovei, Iuri Lujkov: el ┼či-a exprimat speran┼úa c─â "vom fi ierta┼úi, noi, to┼úi urma┼čii, care l-au obligat pe generalul Denikin s─â-┼či sf├«r┼čeasc─â via┼úa ├«n exil". E o schimbare de semn simptomatic─â: generalul armatelor albe, lupt├«nd la ├«nceputul anilor '20 pe via┼ú─â ┼či pe moarte ├«mpotriva Armatei Ro┼čii, cu zeci de mii de victime de o parte ┼či de alta, cu numero┼či civili prin┼či ├«ntr-o ├«ncle┼čtare f─âr─â reguli, Denikin a fost un erou negativ al istoriei sovietice timp de 75 de ani. Dup─â grandioasele funeralii organizate ├«n 1998 de Boris El┼ú├«n la Sankt-Petersburg pentru ultimul ┼úar al Rusiei, Nikolai al II-lea, ┼či pentru familia lui, continu─â procesul de "recociliere na┼úional─â", odat─â cu ├«mp─âcarea cu Patriarhatul Bisericii Ortodoxe. ├Äncerc├«nd s─â demonstreze c─â e indiferent─â la ideologie, conducerea rus─â insist─â asupra ideii de continuitate a istoriei, cinstindu-i (post-mortem) "echidistant" eroii, pe cei care i-au asigurat m─âre┼úia, chiar dac─â ├«n acest proces au murit mul┼úi oameni nevinova┼úi. Pentru majoritatea cet─â┼úenilor de azi, Denikin e un nume vag cunoscut din c─âr┼úile de istorie, tovar─â┼čii lui de arme au murit de mult, memoria victimelor s-a ┼čters, ├«nlocuit─â, poate, de memoria victimelor regimului sovietic, ceremoniile desf─â┼čurate de Putere nu s├«nt dec├«t ├«nc─â un semn al distan┼úei dintre demnitari ┼či oamenii obi┼čnui┼úi. Nu f─âr─â leg─âtur─â, un alt cadavru ├«ncurc─â via┼úa celor vii. Discu┼úiile despre mutarea mumiei lui Lenin din Mausoleul de la Moscova ├«ntr-un cimitir (a┼ča cum ├«┼či exprimase el ├«nsu┼či dorin┼úa) au ├«nceput ├«nc─â din vremea lui Gorbaciov. Memorialul din Pia┼úa Ro┼čie, ├«nchinat lui Lenin, la fel ca ┼či statuile din ora┼čele ┼ú─ârilor comuniste, semnificau mai mult dec├«t un omagiu adus ├«ntemeietorul comunismului real, ele erau marca fidelit─â┼úii fa┼ú─â de principiile ┼či structura sistemului. Nu ├«nt├«mpl─âtor unul dintre primele gesturi ale revolu┼úiilor din 1989 a fost de┼čurubarea acestor statui at├«rn├«nd f─âr─â nici o m─âre┼úie ├«ntre cer ┼či p─âm├«nt. ├Än Rusia, popula┼úia s-a ├«mpotrivit deplas─ârii mumiei. ├Än aceast─â form─â ├«mp─âiat─â, Lenin a supravie┼úuit tranzi┼úiei ┼či ┼či-a g─âsit locul ├«n via┼úa public─â a Rusiei. Din anturajul pre┼čedintelui Putin r─âzbat voci favorabile deplas─ârii. Acela┼či Nikita Mihalkov crede c─â ├«n Pia┼úa Ro┼čie li se ofer─â ru┼čilor "un spectacol p─âg├«n". Dar liderul comuni┼čtilor, Ghenadii Ziuganov, ├«i blestem─â pe cei care vor s─â "├«ntineze cu m├«inile lor murdare ┼či ideile lor tulburi necropola na┼úional─â". O vizitatoare a mausoleului, Natalia Zaharova, 23 de ani, p─âr─âsind Pia┼úa Ro┼čie, ├«┼či exprima deruta, nu prea ┼čtia ea ce cadavru a v─âzut: "A fost chiar comunist?" Tinerii din Rusia nu ├«┼či aduc aminte ┼či nu s├«nt interesa┼úi de trecutul comunist, e un conflict al adul┼úilor ┼či al b─âtr├«nilor, oameni nu doar din alte timpuri, dar ┼či din alt─â ┼úar─â. Putin nu-┼či pune asemenea ├«ntreb─âri, dar evit─â o pozi┼úie decis─â: "Mul┼úi oameni din aceast─â ┼úar─â ├«┼či asociaz─â via┼úa de numele lui Lenin, iar deplasarea cadavrului lui ┼či ├«nmorm├«ntarea ar ├«nsemna c─â ei s-au ├«nchinat unei false valori ┼či c─â via┼úa lor s-a irosit ├«n zadar". E ├«nduio┼č─âtoare grija pre┼čedintelui rus pentru valorile poporului. Nu to┼úi s-au priceput s─â fac─â o frumoas─â carier─â ├«n KGB sl─âvind numele lui Lenin, ca s─â organizeze ├«n cele din urm─â ├«nmorm├«ntarea fastuoas─â a generalului Denikin.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.