Modelul norvegian?

Publicat în Dilema Veche nr. 262 din 24 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

O spun încă de la început: mi-e teamă că, la finalul acestui articol, cititorii care au bunăvoinţa să-l parcurgă şi cei care se vor gîndi măcar o secundă la întrebarea cu care închei vor spune că Fondul Guvernamental de Pensii din Norvegia (FGP) este o construcţie financiară pe care numai un stat nord-european o poate crea şi dezvolta. Noi, aici, la porţile Levantului, cu pantofii murdari de noroaiele eternizate ale malului mocirlos al Dîmboviţei şi cu gena iremediabil alterată de pragmatismul moale şi onctuos al tradiţiei bizantin-fanariote, nu am putea niciodată să facem ceva similar. Şi totuşi, voi spune această poveste adevărată şi voi pune întrebarea. Deşi acesta e numele său legal, FGP nu e chiar un fond de pensii, pentru că nu îşi trage veniturile din contribuţiile specifice ale subiecţilor fiscali, ci din veniturile pe care statul norvegian le încasează ca urmare a vînzării petrolului - reamintesc, Norvegia este al 11-lea producător şi al 3-lea exportator mondial de "aur negru". În plus, FGP nu plăteşte pensii în sensul clasic, imediat, al cuvîntului, ci e un fond constituit pentru viitorul mai îndepărtat, orientat spre beneficiul norvegienilor care vor trăi cînd rezervele de petrol cu care Creatorul a binecuvîntat Norvegia se vor fi epuizat. FGP este deţinut integral de stat şi a fost anume creat pentru a răspîndi cît mai larg în rîndul norvegienilor prezenţi şi viitori binefacerile cetăţeniei unei ţări care, deşi produce mult petrol, nu consumă aproape deloc, exportînd cam 95% din ceea ce produce. Micul miracol norvegian în materie de petrol merită studiat, fireşte, mai ales că Norvegia este de departe ţara cu cel mai înalt nivel de trai dintre toate cele aflate pe primele 30 de locuri în privinţa producţiei de petrol. În sine, observaţia că ţările cele mai bogate în petrol au un nivel de trai lamentabil, iar marii importatori au un nivel de trai foarte bun provoacă o anume reflecţie despre ordinea acestei lumi şi, în acest context, excepţia Norvegiei naşte întrebarea cea mai legitimă la întîlnirea cu minunea: "cum de e cu putinţă?". În vara lui 2008, FGP raportase că deţine un patrimoniu de aproximativ 284 de miliarde de dolari (cam de trei ori mai mult decît întregul buget de stat al României), din care cam 40% era deţinut în acţiuni, în aproximativ 3500 de companii din întreaga lume. FGP era, la jumătatea lui 2008, al doilea fond de pensii al lumii. Ceea ce e cu adevărat interesant în privinţa FGP este că investiţiile sale sînt etic orientate. Da, aţi citit bine, etic orientate. Evident, investiţia rămîne ceea ce trebuie să fie, adică un plasament în căutare de profit pe termen mediu-lung. Analiza economico-financiară este determinantă. Dar FGP gîndeşte deopotrivă economic şi etic. În 2004, prin decret regal, s-a constituit Consiliul Etic al FGP care a fost imediat rugat să decidă cît de etică este investiţia în anumite companii. Astfel, la recomandarea Consiliului Etic, FGP a elaborat o listă de companii în care deţinea acţiuni, dar pe care, din diverse motive, le consideră nedemne şi pe care le-a şi părăsit, abandonînd profituri consistente. 17 mari companii, prezente iniţial în portofoliul FGP, au fost părăsite din motive pur etice. Lista e şocantă, pentru că regăsim pe ea nume ale unor companii de mare forţă economică, aproape magice pentru business-ul românesc: BAE Systems, EADS, Boeing, Raytheon, Finnmecanica, Lockhead Martin etc. Măsura nu a fost deloc controversată în Norvegia. Directorul de investiţii al Băncii Centrale a Norvegiei a rămas celebru cînd a spus, imediat după apariţia Consiliului Etic: "Sîntem suficient de puternici ca să putem investi în valori morale". Nu mult după semnarea decretului regal de înfiinţare, Consiliul a propus un fel de ghid moral al acestor investiţii, care a fost însuşit de ministrul de Finanţe şi aprobat de Parlament. Apoi, pe baza acestui ghid, cu sfatul Consiliului, ministrul de Finanţe decide dacă o anumită companie se califică etic sau nu, pentru a primi investiţia norvegiană. Uzual, acest Consiliu dă sfaturi legate de felul în care statul norvegian, prezent ca acţionar în peste 3000 de companii din lume prin intermediul FGP, se manifestă. Alături de argumentele legate strict de afacere, Consiliul Etic priveşte cum şi ce va vota FGP în adunările generale ale acţionarilor, din perspectivă etică, şi face propuneri în acest sens. Omul principal în acest Consiliu este Henrik Syse. Doctor în filozofie, om al Bibliei şi profesor la Şcoala de duminică a Bisericii luterane pe care o frecventează în Oslo, nu în ultimul rînd fiul unui deloc longeviv prim-ministru conservator norvegian, Syse a fost denumit de Wall Street Journal "busola morală a uneia dintre cele mai bogate ţări ale lumii", iar cei de la Der Spiegel, cînd au scris un material despre el în 2006, nu s-au putut abţine să nu remarce aparenţa lui adolescentină. Syse are 43 de ani acum şi, într-adevăr, nimic din înfăţişarea lui nu lasă să se vadă că omul deţine atîta putere şi că trăieşte împlinirea visului oricărui filozof, aceea de a-şi aplica convingerile etice într-un domeniu de impact planetar, avînd serviciul ideal: "stau şi mă gîndesc toată ziua" - îşi descrie Syse programul zilnic de lucru. Întrebat fiind cum decide care companii sînt imorale, Syse spune: "companiile care produc ilegal armament, care exploatează munca copiilor, care îşi conduc afacerile prin violarea gravă a drepturilor omului, care susţin regimuri tiranice, dar şi companiile care investesc în corupţie". Şi continuă: "În asemenea cazuri, nu gîndim în sistemul unei etici a consecinţelor, ci al unei etici a datoriei: nu e bine să faci afaceri cu acest gen de companii şi punct". Întrebarea asupra profitabilităţii afacerii sau a posibilelor efecte benefice ulterioare ale acestui profit nu se mai pune. Citatul lui favorit e din Samuel Johnson: "Faptul că există ceva atît de minunat ca amurgul nu înseamnă că nu putem deosebi lumina zilei de bezna nopţii" şi îl caracterizează foarte bine. Mă întreb dacă, după scandalurile OMV şi Sterling, dar şi Bechtel, EADS şi multe altele asemenea, nu ar fi bine să avem şi noi un Consiliu Etic care să se pronunţe asupra moralităţii afacerilor pe care le încheie statul român cu asemenea mari companii?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.