Misterele pixului

Publicat în Dilema Veche nr. 899 din 1 – 7 iulie 2021
„Cu bule“ jpeg

Cititorii interesați de etimologie își imaginează probabil că marile probleme nerezolvate ale originii cuvintelor românești sînt doar cele rătăcite în negura secolelor și în absența documentelor istorice: cele privitoare la limba dacilor, la posibile împrumuturi lexicale din limbi ale popoarelor migratoare, la regionalisme obscure, la argotisme înregistrate foarte tîrziu în scris etc. În mod surprinzător, mai există o serie de cuvinte care primesc în dicționare eticheta „etimologie necunoscută”, deși sînt denumiri uzuale, pentru obiecte ale vieții cotidiene apărute în urmă cu mai puțin de un secol, într-o vreme pentru care ne-am aștepra să avem toate informațiile disponibile. Că lucrurile nu sînt simple nici în privința unor cuvinte relativ recente și foarte cunoscute ne-o arată etimologia controversată, cu explicații parțiale sau neconvingătoare, a termenului pix.

Dicționarele noastre, care încep să înregistreze cuvîntul după 1970, ezită între mai multe explicații. În Dicționarul limbii române (dicționarul-tezaur, DLR, tomul VIII, fascicula 2, 1974), definiția cuvîntului este „creion cu mină sau cu o pastă specială (de tipul cernelii), acționat de un dispozitiv mecanic”, iar explicația finală – „etimologia necunoscută, cf. fr. byk”. Nu e prea clar de unde provine straniul pseudofranțuzism (poate dintr-o transcrie liberă a fr. bic), care reapare și în Micul dicționar academic (2010). În DEX (prima ediție, 1975), pix are definiția „creion cu mină sau cu pastă acționat de un dispozitiv mecanic” și indicația etimologică „din engl. pick”; explicația este reluată și de Noul dicționar universal (2006). Între numeroasele sensuri ale substantivului englezesc nu există însă și valoarea de denumire a instrumentului de scris: chiar dacă ar fi existat, cuvîntul ar fi trebuit să circule intens ca nume de produs comercial, pentru a fi preluat cu pluralul (ca mai tîrziu în sticks-sticksuri). În Dicționarul de neologisme al lui Florin Marcu și Constant Maneca (ediția a III-a, 1978), cuvîntul este etichetat, mai prudent, ca „nume comercial”. În Florin Marcu, Marele dicționar de neologisme (2000), apare însă un englezesc pix – cuvînt la fel de inexistent ca franțuzescul byk. În DLR sînt cuprinse și citate din presă, cel mai vechi fiind: „pixuri – agende – și-alte mărunțișuri – striga duminică prezentatorul” (Contemporanul nr. 997, 1965). Florica Dimitrescu, în Dicționar de cuvinte recente, ediția a doua, 1997, oferă exemple din presa anilor ʼ70-ʼ80 și adoptă explicația „nume comercial”. Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) recurge doar la formula „etimologie necunoscută”.

Sensul curent de azi corespunde unui obiect familiar, denumit diferit în diferite limbi: ballpoint pen sau biro în engleză, stylo à bille sau bic în franceză, penna a sfera sau biro în italiană etc. Desemnarea din limba de toate zilele poate să difere de cea strict tehnică, iar obiectul poate fi indicat fie de termenul generic, supraordonat (pen, stylo), fie de unul specializat, provenit din diverse denumiri comerciale. Astfel, bic este curent în franceză și provine de la numele firmei BIC, care produs în 1950 modelul Bic Cristal, cu răspîndire în toată lumea (informații din Wikipedia). În italiană (tot după Wikipedia), biro provine din numele inventatorului modelului actual – maghiarul László József Bíró.

Obiectul pe care îl numim azi pix a apărut după al Doilea Război Mondial, mai exact după 1950. E totuși posibil să fi circulat și ceva mai devreme, pentru că – așa cum se vede din definiția din DEX, cu același nume putea fi desemnat și „creionul mecanic”, apărut și comercializat ceva mai devreme și a cărui formă este asemănătoare. O dovadă ar fi că atestările mai vechi din română conțin precizarea pixuri cu pastă (am găsit, cu ajutorul Google Books, un citat din revista Urzica, 1957, mai vechi decît cele din dicționare) sau pixuri cu bilă – diferențiate astfel de pixul cu mină de creion.

Ar merita să reconstituim o istorie complicată a vieții cotidiene și a produselor de consum din perioada comunistă. Ar trebui să știm de unde s-au importat – dacă s-au importat – primele pixuri și cum au fost produse primele pixuri românești. Pixul era la început un produs rar, căutat, un cadou tipic, adus din străinătate, păstrat și refolosit cu grijă. Evident, nu îl găsim în reclamele vremii. Scrisul cu pixul era – dacă nu mă înșeală memoria – interzis la teze și examene. În treacăt fie zis, îmi amintesc că în anul 1965, în clasa I, învățătoarea ne interzicea chiar scrisul cu stiloul, bănuit că ne modifică aptitudinile caligrafice. Scrisul începea încă, acum 60 de ani, cu tocul și călimara, al cărei loc îl mai păstrează vechile bănci de școală.

În lipsa unor detalii mai exacte de viață cotidiană, cea mai probabilă sursă a cuvîntului românesc nu este totuși de căutat în franceză sau în engleză, ci în zona produselor comerciale germane, bine cunoscute în România primei jumătăți a secolului al XX-lea: forma PIX apare ca denumire înregistrată a unei colecții de stilouri Montblanc (firmă germană) – o găsim, de exemplu, în Illustrierter Beobachter din 1937 – și a putut fi extinsă de vorbitori la alte instrumente de scris.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții VIDEO
Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare
image
Turist amendat pentru că a urcat în Munții Piatra Craiului fără să aibă buletinul la el. De ce i-a dat dreptate judecătorul
Un turist amendat de Jandarmerie pentru că „aflându-se în Piatra Craiului, pe un traseu nemarcat, a refuzat să furnizeze date pentru stabilirea identităţii sale” a dat în judecată Jandarmeria Română.
image
Camioanele care au dus faima României în toată lumea. Povestea vehiculelor solide și fiabile, cu „atitudine“ spartană
Camioanele românești, realizate la uzinele din Brașov, au fost adaptate mereu vremurilor, cu o tehnologie de vârf și prețuri avantajoase, cucerind astfel piețele internaționale, chiar și pe cele de peste Ocean.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.