Mișcatul din urechi

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

Lexicul ╚Öi frazeologia corup╚Ťiei au o istorie respectabil─â. ├Än vechile texte rom├óne╚Öti nu apar doar termeni ca mit─â, m├«zd─â, ru╚Öfet, cu derivatele lor (a m├«zdi, mituial─â, ru╚Öfetar etc.), ci ╚Öi expresii glume╚Ťe, de exemplu a unge osia, atestat─â ├«n cronica lui Miron Costin, ├«n relatarea despre mituirea unui pa╚Ö─â de c─âtre domnitor: ÔÇ×╚Öi-i unses─â osiia ╚Öi pa╚Öii Matei vod─âÔÇŁ. A unge (pe cineva) sau, ╚Öi mai explicit, a unge osia (cuiva) s├«nt metafore destul de clare: pentru a func╚Ťiona bine, un mecanism trebuie lubrefiat. Dintre expresiile mai t├«rzii, curente ├«n a doua jum─âtate a secolului al XX-lea, c├«t se poate de transparent─â era ╚Öi a deschide u╚Öa cu piciorul, eufemism bazat pe o metonimie: din ansamblul unei situa╚Ťii (a veni cu bra╚Ťele pline de cadouri), este re╚Ťinut doar un detaliu, suficient pentru a face s─â se recunoasc─â ├«ntregul. Mai neclar─â este, ├«n schimb, originea expresiei a mi╚Öca din urechi, formul─â ├«nregistrat─â de dic╚Ťionarele noastre actuale ╚Öi definit─â ├«n DEX ca ÔÇ×a sugera cuiva c─â ├«i dai un bac╚Öi╚Ö; a da cuiva un bac╚Öi╚ÖÔÇŁ. De fapt, chiar defini╚Ťia sugereaz─â o posibil─â explica╚Ťie, pentru c─â pune ├«n prim plan un semn discret al ├«n╚Ťelegerii. Imposibil de realizat pentru majoritatea oamenilor, evoc├«nd mai cur├«nd mi╚Öc─ârile animalelor, acesta ar putea fi interpretat tot ca un rezultat al unei metonimii: ca reprezent├«nd semnul discret f─âcut cu capul, pentru a indica mita preg─âtit─â sau poten╚Ťial─â. Descompunerea metonimic─â a ac╚Ťiunii ╚Öi atribuirea unei anumite autonomii p─âr╚Ťilor corpului e un procedeu frecvent ├«n limbajul popular, familiar ╚Öi argotic (a arunca un ochi, a-╚Öi lua picioarele la spinare etc.).    

Expresia are o prezen╚Ť─â notabil─â ├«n literatur─â. A fost evocat─â ╚Öi ilustrat─â de Arghezi, ├«n Poarta neagr─â (1930): ÔÇ×├Än drum c─âtre etuv─â, noul de╚Ťinut ┬źcu situa╚Ťie┬╗, disperat, cade la ├«nvoial─â cu conduc─âtorul. Opera╚Ťia se cheam─â ┬źa mi╚Öca din urechi┬╗. Sc─âpat de toalet─â, el trebuie s─â-╚Öi asigure un pat cu saltea ╚Öi un anturaj; ├«ntr-altfel, e silit s─â doarm─â ┬źla carantin─â┬╗, pe sc├«nduri, ├«n societatea punga╚Öilor ╚Öi sp─ârg─âtorilor de profesie, care peste noapte ├«l devalizeaz─â. Mi╚Öc├«nd din urechi, i se d─â ce cereÔÇŁ (p. 38-39). Pasajul pare s─â indice sursa argotic─â a formulei, folosite ├«n mediul interlop ╚Öi al locurilor de deten╚Ťie. Presa epocii dovede╚Öte ├«ns─â c─â expresia avea deja o circula╚Ťie mai larg─â. ├Än ziarul ╚Üara de m├óine (Cluj, 17 mai 1931) se vorbea despre ÔÇ×obiceiuri ╚Öi sisteme p─âc─âtoase, cari trebuiesc st├«rpite cu ultima energieÔÇŁ ╚Öi pentru care reprezentativ─â ar fi fost ÔÇ×expresia ├«ndulcit─â ÔÇô ho╚Ťii, c─â s├«nt ho╚Ťi, ╚Öi au ╚Öi ei pudoare... profesional─â ÔÇô ┬źa mi╚Öca din urechi┬╗. Cet─â╚Ťeanul (...) trebuie, de multe ori, s─â fac─â aceast─â mi╚Öcare din urechi, pentru a i se ┬źaranja chestia cum va fi mai bine┬╗ÔÇť. ├Än alt─â gazet─â, se indic─â sumar echivalen╚Ťa ÔÇ×a mi╚Öca din urechi ÔÇô bac╚Öi╚ÖÔÇŁ (Unirea, Blaj, 28 ianuarie 1933). I. Ludo, ├«n R─âscoala trafican╚Ťilor (1946), comenteaz─â ├«n ton polemic limbajul corup╚Ťiei: ÔÇ×Ast─âzi, bac╚Öi╚Öul este unul din cuvintele cari au cele mai multe sinonime ├«n limba rom├ón─â ╚Öi cuv├«ntul mult mai bogat ├«n sinonime dec├«t echivalentul lui ├«n oricare limb─â din lume: ╚Öper╚Ť, mit─â, ╚Öpag─â, ciubuc, plocon, pe╚Öche╚Ö, ┬źmi╚Öc─â din urechi┬╗, ┬źdac─â nu curge, pic─â┬╗, ┬źtramvaiu┬╗, ┬źs─â tr─âi╚Ťi, coane!┬╗ ÔÇô s├«nt numai o parte din expresiile de art─â cu care se f─âcea leg─âtura sufleteasc─â dintre func╚Ťionar ╚Öi ╚śmil sau IonÔÇŁ (p. 19). ├Än fine, ├«n Groapa lui Eugen Barbu (1957), expresia apare ├«ntr-un dialog purtat cu un func╚Ťionar, pentru ob╚Ťinerea unei autoriza╚Ťii: ÔÇ×Cel─âlalt ├«┼či frecase palmele p─âtate de cerneal─â ┼či r├«sese. ÔÇô De, se face, dar trebuie s─â mi┼čti din urechi. ┼×i f─âcu un semn din degetele uscate. ÔÇô Mi┼čc! Cum s─â nu, numai s─â scap!ÔÇŁ. Se poate presupune c─â semnul din degete sugera num─ârarea banilor, gest complementar ├«n raport cu mai problematica mi╚Öcare a urechilor.

├Än prezent expresia nu mai este foarte des folosit─â, dar atest─ârile ei nu lipsesc: ÔÇ×Dac─â p├«n─â s─â dai, lucrurile erau a╚Öa de complicate c─â nu le mai descurca nici papa de la Roma, dup─â ce ai ┬źmi╚Öcat din urechi┬╗, totul devine simplu, se rezolv─â ├«n zece minuteÔÇŁ (republica.ro); ÔÇ×binen╚Ťeles, patronul respectiv ╚Ötie s─â ┬źmi╚Öte din urechi┬╗ ca s─â ob╚Ťin─â avize de construc╚ŤiiÔÇŁ (monitorulsv.ro); ÔÇ×desigur c─â ┼či eu foloseam arahaica metod─â de ┬źmi┼čcat din urechi┬╗ ┼či nu m─â duceam niciodat─â cu m├«na goal─âÔÇŁ  (blogosfera.md); ÔÇ×tipul n-a fost fraier c├«nd a mi╚Öcat din urechi ├«n fa╚Ťa cui trebuie, a╚Öa c─â i s-au eliberat toate patalamalele de func╚ŤionareÔÇŁ (infobrasov.net) etc.

Poate c─â nu trebuie s─â c─âut─âm o explica╚Ťie perfect ra╚Ťional─â a leg─âturii dintre mituire ╚Öi urechi. E posibil s─â fie vorba, ca ├«n alte cazuri, de o completare glumea╚Ť─â ╚Öi u╚Öor absurd─â, care particularizeaz─â o situa╚Ťie, derut├«nd ╚Öi ├«ndep─ârt├«nd de sensul cuv├«ntului de baz─â. ├Än acest caz, expresia s-ar baza doar pe sensurile colocviale ale verbului a mi╚Öca ÔÇô echivalent cu ÔÇ×a ac╚ŤionaÔÇŁ, ÔÇ×a face ce trebuie ├«n contextul datÔÇŁ.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ╚Öi politic─â (Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, 2007) ╚Öi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec╚Ťia ÔÇ×Via╚Ťa cuvintelorÔÇť, 2010).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.