„Mie-mi place plaja îngustă”

Publicat în Dilema Veche nr. 901 din 15 – 21 iulie 2021
„Mie mi place plaja îngustă” jpeg

Avem o nouă controversă națională. Și anume cea legată de plaja de la Mamaia. E prea largă (este o distanță prea mare între zona de șezlonguri și intrarea în apă), nisipul nu mai este fin, ci plin de scoici grosiere și, o chestiune serioasă, intrarea în apa mării, care era extrem de lină pe o distanță mare, a devenit acum destul de repede abruptă și adîncă. Altfel spus, plaja de la Mamaia este de nerecunoscut, după ce a trecut prin lucrările de combatere a eroziunii.

Ce a dus la această schimbare substanțială? Programul de lărgire a plajelor, derulat cu fonduri europene, în majoritate, și cu fonduri naționale. Desigur, abordarea consumatorilor poate fi calificată drept superficială. Supărarea turiștilor că trebuie să parcurgă 100 de metri de la șezlonguri pînă la apa mării sau faptul că se înțeapă în tălpi cu scoicile „ostile” par chestiuni fără prea mare însemnătate în raport de importanța lucrării realizate la malul mării.

În paranteză fie spus, subiectivismul mă face să cred că nemulțumirile turiștilor sînt aproape hilare. Trebuie, însă, să recunosc că nu sînt un turist de Mamaia. În ultimii ani, am avut doar cîteva „desanturi” scurte în stațiune, toate încheiate cu multe dezamăgiri. Nu mi-a plăcut niciodată Mamaia din cauza agresivității cu care era atacată plaja (multe hoteluri sau construcții aveau tendința de a se extinde pînă pe nisipul plajei), din cauza frivolității unor manifestări așa-zis distractive, patronate de fostul primar al Constanței, și, în general, din cauza improvizației continue, plină de prost gust, pe care o puteai găsi în stațiune.

La fel de adevărat este că „mie îmi place plaja lată”, unde turistul poate să respire fără ca vecinul să îi simtă răsuflarea. La Mamaia, în plin sezon, lucrurile erau exact invers, adică toată lumea voia să vadă pe toată lumea și, pentru acest lucru, șezlongurile se apropiau la cîțiva centimetri unele de altele, fără ca turiștii să pară deranjați.

Acum, cînd plaja nu mai este îngustă, cînd aglomerația s-a evaporat și, odată cu ea, senzația că ai dat un ban pentru o chestie de lux, pentru care se înghesuie o grămadă de lume, turiștii de Mamaia se simt dezamăgiți. Sau, pe alocuri, se simt de-a dreptul păcăliți. Trebuie să recunosc că, parafrazîndu-l pe Topîrceanu, „mie-mi place plaja largă”, în care omul poate să stea mai lejer și mai departe de semenul său turist.

Dar, dincolo de subiectivitățile de turist, tema lărgirii plajelor este cît se poate de serioasă. Toate datele arată că este un proiect de succes. Lărgirea plajelor înseamnă o lucrare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, ceea ce, pentru a avea o imagine comparativă, a fost evaluarea inițială a Autostrăzii Transilvania. De asemenea, investiția nu se derulează doar la Mamaia, ci pe întregul litoral românesc și înseamnă, în primă fază, redarea pentru România a 44 de hectare de teren. În a doua fază a lucrărilor se face o modernizare a plajelor și reducerea eroziunii solului pe o suprafață de peste 30 de kilometri, de la Năvodari pînă în localitatea 2 Mai. De fapt, este prima lucrare de o asemenea anvergură realizată după aproape o jumătate de secol, atunci cînd regimul comunist a proiectat și construit o mare parte din stațiunile de pe litoral. Eroziunea plajelor era evidentă, poate mai puțin la Mamaia, dar în mod clar în celelalte zone și, de aceea, lucrările sînt absolut necesare.

Proiectul lărgirii plajelor este comparabil cu una dintre lucrările importante de infrastructură pe care România ar trebui să le facă. El poate fi asemănat cu construcția unei autostrăzi, cu modernizarea unei căi ferate importante, cu împădurirea unei suprafețe de teren a României sau cu dezvoltarea unei rețele de infrastructură digitală. Lărgirea plajelor este un proiect național important, pentru care s-au alocat resurse semnificative, europene și naționale.

Dar orice proiect important are, dincolo de anvergura sa strategică sau națională, o finalitate foarte practică pentru consumatori, pentru public. În cazul de față, pentru turiști. Deocamdată este greu de spus dacă sîntem în fața unei contradicții majore. Adică dacă proiectarea și construcția privind lărgirea teritoriului țării și evitarea eroziunii s-au făcut fără să se țină cont de caracteristicile plajei din Mamaia, de exemplu. Se puteau lărgi plajele păstrîndu-se nisipul fin de la Mamaia? Ceea ce știm este că turiștii exagerează în ceea ce privește lărgirea plajei. Este greu de crezut că poți trece cu vederea peste construcțiile noi care agresau plaja, peste muzica asurzitoare de la barurile de pe plajă, dar să fii deranjat că trebuie să parcurgi 100 de metri pînă la mare.

Dar cazul lărgirii plajelor aduce în discuție o dilemă valabilă pentru unele proiecte publice realizate în România. De exemplu, metroul din Drumul Taberei a fost atît de mult așteptat, dar acum este folosit destul de puțin de locuitorii din zonă. De asemenea, podul peste rîul Dîmbovița din zona Splaiul Independenței din București are o utilitate limitată. Exemplele pot continua: primăriile au intrat în „febra” construirii de stadioane, iar unele fonduri europene au fost risipite pe construcții inutile. Nu este, însă, neapărat cazul plajei de la Mamaia, acolo unde „fițele” trebuie să se acomodeze la noua realitate.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: plaja Mamaia (wikimedia commons)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Mii de tineri ruși mor în războiul din Ucraina. Familia unui soldat de 18 ani ucis pe front: „Abia aștepta să se înroleze”
Moscova cheltuiește milioane de euro pentru a încerca să modeleze o nouă generație dispusă să își dea viața în serviciul militar.
image
Pericolul din prăjituri. Substanța cu aromă de unt care ne poate afecta ADN-ul
Un nou studiu a descoperit că substanțele chimice dăunătoare pentru ADN ar putea să se ascundă în dulciurile preferate.
image
Un bărbat de origine romă care a violat o fată de 12 ani scapă de pedeapsă. Instanța a decis că „face parte din cultura sa”
Un tribunal spaniol a achitat un bărbat care a violat o fetiță de 12 ani, după ce a stabilit că relația lor face parte din cultura romă, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.