MH 17: ce ştim sau ne facem că ştim

Publicat în Dilema Veche nr. 545 din 24-30 iulie 2014
Bun şi rău jpeg

– şi ce nu ştim sau ne facem că nu ştim

Anii petrecuţi în domeniu mi-au dat imaginea că politica şi diplomaţia sînt un fel de coridoare labirintice în care sînt aşezate oglinzi, pereţi falşi, mereu mobili, trape – iluzorii sau reale – luminate haotic de surse incerte –, totul în continuă şi greu anticipabilă mişcare. Dinamica neîntreruptă a acestei scenografii înşelătoare nu este dictată de vreo autoritate ocultă şi nici de vreo mînă „divină“, ci este produsă chiar de cei care se avîntă în acest labirint şi încearcă, cu voluptate, să-l domine. Retorica despre adevăr e omniprezentă, la fel şi chemările la luciditate, în acest decor al relativismului aproape paroxistic. Cînd prăbuşirea lui MH 17 – pe 17 iulie, în zona rebelă din estul Ucrainei – a devenit o problemă politică (şi asta s-a întîmplat din prima secundă a dezastrului), am intrat în acest labirint. Unele lucruri – esenţiale, aş spune eu – erau evidente din primele ore ale dezastrului. Totuşi, politicienii ne-au spus că nu e bine să ne repezim să le credem. Ai zice că e o atitudine corectă, a unor oameni care şi-au păstrat capul limpede cînd toţi cei din jur au fost loviţi de emoţii puternice, a unor oameni care respectă adevărul şi-l caută cu mijloace reci, exacte, ştiinţifice. Doar că nu e deloc aşa. Există cel puţin două întrebări esenţiale la care răspunsul corect a existat aproape imediat, dar de care publicul este chemat să se îndoiască pînă cînd nu ştiu ce şi cîţi experţi se vor pronunţa definitiv, probabil peste un an sau doi de-acum înainte. Cine a doborît avionul? Răspunsul e ştiut: o rachetă trimisă de separatiştii rusofoni din Oblastul Doneţk, luînd pe MH 17 drept un avion militar ucrainean. Totuşi, sîntem îndemnaţi să ne îndoim. De unde provine acea rachetă? Răspunsul e ştiut: e parte a echipamentului militar cu care Rusia sprijină rebelii din estul Ucrainei. Totuşi, sîntem îndemnaţi să ne îndoim. În schimb, ne sînt vîrîte pe gît o grămadă de alte date, de importanţă secundară în chestiunea stabilirii responsabilităţii pentru acest dezastru, precum cele despre culoarul de zbor, cutiile negre, ce văd şi ce nu văd sateliţii, erau sau nu beţi separatiştii care, la rîndul lor, trebuie mai exact profilaţi: sînt nişte brute năuce sau nişte soldaţi bine antrenaţi cu tehnică de vîrf etc.

Platon avea dreptate să spună că prudenţa trebuie să fie prima calitate a unui om politic. Dar a doua calitate a sa trebuie să fie curajul. Ce vreau să spun este că ideea de a nu trage concluzii pînă cînd o echipă internaţională de investigatori nu va face un raport nu este o probă de prudenţă, ci o probă de laşitate, de frică. De ce ne îndoim de ceea ce ştim? De ce ne spunem că nu ştim, de fapt, nimic, cînd ştim atîtea?

Am, rapid, două explicaţii. Prima ar fi aceea că, dacă ne-am comporta normal, adică am admite că ştim unele lucruri importante despre catastrofă, ar trebui să acţionăm în consecinţă. Cunoaşterea produce consecinţe obligatorii. Uneori, şi în acest caz mai ales, scrupulozitatea carteziană este o bună acoperire pentru lipsa de acţiune. O concluzie firească pe baza a ceea ce ştim este că Rusia are o vină imensă în acest caz. Imediat, ar trebui să urmeze reacţia pe măsură. Dar de teamă să nu supărăm Rusia (teama continuă a Occidentului, de multe decenii încoace!), mai bine ne facem că nu ştim ce ştim, investigăm îndelung, serios, cu echipe largi, cît mai largi şi internaţionale, cît mai internaţionale, şi vedem ce-o fi. Oricum, sistemul democratic de alegeri oferă liderilor politici euro-atlantici o nesperată scăpare. Mandatele lor sînt strict limitate în timp. Spre deosebire de Putin, şi Obama ştie precis cînd predă cheile Biroului Oval. Aşadar, pînă cînd se pronunţă investigatorii, alţii o să fie la putere, deci am scăpat de greaua sarcină de a penaliza dureros Rusia. A doua explicaţie ţine de natura însăşi a democraţiilor. Deciziile nu aparţin unei singure persoane şi nu se iau oricum. E nevoie de instituţii, de proceduri, de acorduri între participanţii la decizie. Încetineala în reacţii a democraţiilor e cunoscută. Este, dacă vreţi, parte a preţului pe care îl plătim pentru a trăi în ceea ce este cel mai bun sistem de guvernare cu putinţă. Dictaturile reacţionează rapid, adesea imprevizibil. Democraţiile reacţionează încet, adesea previzibil.  

Sever Voinescu este avocat şi publicist. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Rezultatul protestelor împotriva turiștilor: stațiunile spaniole se golesc
Spaniolii furioși din cauza turismului în masă au primit exact ceea ce au cerut, deoarece Magaluf , unul dintre cele mai importante locuri de vacanță din Mallorca, este pe jumătate gol. De fapt, arată ca un oraş fantomă.
image
Alimentele pe care experții în siguranță alimentară nu le-ar mânca niciodată de la bufetul de mic dejun al unui hotel
Cu toţii suntem de acord că, în vacanţă, unul dintre avantajele de a sta la un hotel este bufetul de mic dejun inclus în pachetul achiziţionat. În acelaşi timp, ultimul lucru pe care ni-l dorim este să rămânem în cameră din cauza vreunei boli digestive.
image
Caravană electorală, atacată cu bâtele într-o comună din județul Buzău VIDEO
Lupta politică se duce și cu ciomagul, pe alocuri. O demonstrează filmarea realizată de membrii unei caravane electorale din comuna buzoiană Calvini, în care se vede cum sunt alergați și amenințați cu bâtele de un grup de săteni.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.