Mentalitatea revigorant─â a r─âzboiului rece

Publicat în Dilema Veche nr. 119 din 4 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Sf├«r┼čitul R─âzboiului Rece nu a schimbat lumea ├«n m─âsura ├«n care se spune sau ├«n m─âsura ├«n care cred apostolii lumii noi. Sigur, a disp─ârut blocul comunist, democra┼úia a avansat viguros, acoperind practic ├«ntreaga Europ─â, victoria modelului democra┼úiei liberale ├«n lume este at├«t de eclatant─â, ├«nc├«t produce viziuni fukuyamice, SUA au r─âmas singura superputere - s├«nt, deci, schimb─âri. Dar aceste schimb─âri, oric├«t de uluitoare par, s├«nt numai schimb─âri de suprafa┼ú─â. Fenomenele s├«nt altele, dar esen┼úele, cred, nu s-au schimbat. ├Änainte de 1989, lumea era, din punctul de vedere al rela┼úiilor interna┼úionale, o aren─â a luptei politice ├«ntre democra┼úie liberal─â/capitalism/stat de drept ┼či dictatur─â/comunism/socialism. Acum, lumea pare a fi scena luptei dintre democra┼úie liberal─â/capitalism/stat de drept (deci, primul termen al binomului a r─âmas acela┼či) ┼či dictatur─â/califat/terorism "clasic" sau chiar nuclear. ├Än continuare, "taberele" s├«nt localizate ├«n acelea┼či spa┼úii. Tab─âra democra┼úiilor are ca ax central Atlanticul de Nord ┼či, pe m─âsur─â ce mergi spre Est, g─âse┼čti tab─âra eterogen─â a regimurilor "anti" sau "ne" democratice, care resimt ca pe o agresiune orice presiune de democratizare. Exist─â cel pu┼úin dou─â percep┼úii larg r─âsp├«ndite asupra realit─â┼úii interna┼úionale. Prima, c─â lumea de azi resimte un mare grad de dezordine. Cauze: erup┼úia actorilor interna┼úionali non-statali, unipolaritatea lumii, ambiguitatea celor mai multe dintre regimurile lumii (cel pu┼úin ├«n ochii unora, SUA nu mai s├«nt chiar farul democra┼úiei, iar China ┼či Rusia nu mai s├«nt chiar dictaturi), relativa emancipare a europenilor fa┼ú─â de SUA, criza de autoritate a ONU, tensiunea dintre tendin┼úele regionaliste ┼či globaliste, pe de o parte, ┼či cele separatiste ┼či autarhice, de partea cealalt─â etc. A doua percep┼úie este c─â nu exist─â un consens real asupra pericolelor la adresa p─âcii, stabilit─â┼úii, prosperit─â┼úii. Listele cu amenin┼ú─âri variaz─â nu doar de la un grup de state la altul, ci chiar de la un stat la altul ├«n interiorul aceluia┼či grup ┼či, cel pu┼úin ├«n statele democratice, s├«nt foarte diferite chiar de la un grup politic sau social la altul. Asupra pericolului terorist, de pild─â, ca s─â m─â refer la cea mai mediatizat─â amenin┼úare, nu exist─â consens ├«n Rom├ónia. S├«nt ├«nc─â mul┼úi oameni, unii dintre ei bine informa┼úi ┼či atent educa┼úi, care consider─â c─â terorismul nu este o amenin┼úare real─â pentru Rom├ónia, ├«n vreme ce al┼úii, poate chiar cu un soi de exagerare, repet─â ca un elev premiant frazele-cli┼čeu despre iminen┼úa amenin┼ú─ârii teroriste. ├Äntr-un asemenea context, cel mai mare risc este s─â nu mai ┼čtii care cine e, sau, ca s─â folosesc un termen drag neo-conservatorilor, s─â pierzi "claritatea moral─â". Guantanamo te duce cu g├«ndul la dictatur─â ┼či zg├«rie-norii din Shanghai te duc cu g├«ndul la libertate, uit├«nd c─â ├«n SUA func┼úioneaz─â de dou─â secole ceva ce se cheam─â Constitu┼úie ┼či Curte Suprem─â de Justi┼úie, iar ├«n China exist─â Tibetul ┼či mii de de┼úinu┼úi politici. Asemenea confuzii, un veritabil joc cu oglinzi generat de ┼čirul nesf├«r┼čit de deconstruc┼úii ┼či construc┼úii puzzle-iene al realit─â┼úilor politice, fac s─â avem o perspectiv─â fals─â, ├«n┼čel─âtoare asupra lumii. ├Än acest context, una dintre cele mai sinistre diversiuni este aceea de a blama "mentalitatea r─âzboiului rece" ca pe o mentalitate dep─â┼čit─â, conflictual─â, ├«nsp─âim├«ntat─â. Acum avem nevoie, chipurile, de o mentalitate progresist─â, integra┼úionist─â, relaxat─â. Lucrurile au ┼či accente ridicole. L-am v─âzut la televizor pe dl Iliescu acuz├«nd vehement un jurnalist de vreo 30 de ani c─â are o "mentalitate de r─âzboi rece", dup─â ce acesta spusese banalul adev─âr c─â dl Iliescu este comunist. Recursul la mentalitatea r─âzboiului rece este necesar uneori, fie ┼či numai pentru reorientare. ┼×i la noi exist─â birocra┼úi dedica┼úi progresului ┼či viitorului. P├«n─â de cur├«nd tineri, ei m─ârturisesc un spirit ce poate fi numit "geoanic", pentru c─â dl Geoan─â, al─âturi de cei care au urcat ├«n func┼úii ├«n siajul s─âu, mi se pare c─â ipostaziaz─â cel mai bine acest stil atletic de a fi ├«n lume. S─â privim numai ├«nainte!, spun ei. Un slogan frumos ┼či facil, pentru c─â ne ├«ndeamn─â s─â uit─âm trecutul. Trecutul este, ├«n general, oribil, greu de digerat. Fie pentru c─â acolo s├«nt tic─âlo┼čiile ┼či micimile noastre, despre care nu mai vrem s─â ┼čtim, fie pentru c─â acolo se afl─â cele mai frumoase momente ale noastre, a c─âror irepetabilitate ne chinuie, ne dezam─âge┼čte, ne deprim─â. Con┼úin├«nd fr─âm├«ntarea dostoievskian─â (sau freudian─â, dup─â caz) dimpreun─â cu reveria nostalgic─â a paradisului pierdut, memoria este ceva foarte greu de gestionat. Trecutul are obiceiul prost de a fi mereu prezent, de vreme ce prezentul nu e dec├«t un viitor trecut. R─âzboiul rece, ca perioad─â istoric─â, a trecut. Dar substan┼úa antitetic─â a acelui timp s-a p─âstrat ┼či azi. Conflictul dintre partizanii libert─â┼úii ┼či inamicii ei este ve┼čnic. Se poate lesne eviden┼úia un fir ro┼ču, continuu, de la r─âzboiul peloponezian, p├«n─â la r─âzboiul din Irak, trec├«nd prin al doilea r─âzboi mondial ┼či r─âzboiul rece. Libertatea ┼či tirania vor fi mereu termenii unui binom tensionat. Acest fapt pare a fi singurul recunoscut unanim. Disputele ├«ncep c├«nd se face pasul urm─âtor, acela de a identifica taberele; atunci, apar dou─â atitudini. Una c─âldu┼ú─â, f─âr─â risc, ├«n care ├«mpar┼úi meritele ┼či vinile ├«n mod echilibrat, egal, sapien┼úial, s─â nu superi pe nimeni. Alta, curajoas─â ┼či, deci, riscant─â, ├«n care spui limpede c─â cineva gre┼če┼čte mai mult dec├«t altul ┼či ai op┼úiunea ferm─â spre cel care gre┼če┼čte mai pu┼úin.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.