Mentalitatea revigorantă a Războiului Rece

Publicat în Dilema Veche nr. 550 din 28 august - 3 septembrie 2014
Bun şi rău jpeg

Există obişnuinţa puţin vanitoasă de a republica articole apărute cu mulţi ani în urmă, arătîndu-le perenitatea. Zice autorul: „vedeţi, am avut dreptate!“, „vedeţi, am fost vizionar!“ sau, măcar, „vedeţi, ce potriveală după atîta timp!“. Mărturisesc şi eu această vanitate republicînd, de astă dată, un text care pleda o anumită cauză, cu argumente actuale atunci, dar desuete astăzi. Chiar şi aşa, teza se dovedeşte a fi mai actuală decît aş fi putut bănui vreodată. În 2006, aşadar, publicam în acest colţ de pagină, textul următor.

Sfîrşitul Războiului Rece nu a schimbat lumea în măsura în care se spune sau în măsura în care cred apostolii lumii noi. Sigur, a dispărut blocul comunist, democraţia a avansat viguros acoperind practic întreaga Europă, victoria modelului democraţiei liberale în lume este atît de eclatantă, încît produce viziuni fukuyamice, SUA au rămas singura superputere – sînt, deci, schimbări. Dar aceste schimbări, oricît de uluitoare par, sînt numai schimbări de suprafaţă. Fenomenele sînt altele, dar esenţele, cred, nu s-au schimbat. Înainte de 1989, lumea era, din punctul de vedere al relaţiilor internaţionale, o arenă a luptei politice între democraţie liberală/capitalism/stat de drept şi dictatură/comunism/socialism. Acum, lumea pare a fi scena luptei dintre democraţie liberală/capitalism/stat de drept (deci, primul termen al binomului a rămas acelaşi) şi dictatură/califat/terorism „clasic“ sau chiar nuclear. În continuare, „taberele“ sînt localizate în aceleaşi spaţii. Tabăra democraţiilor are ca ax central Atlanticul de Nord şi, pe măsură ce mergi spre Est, găseşti tabăra eterogenă a regimurilor „anti“ sau „ne“ democratice, care resimt ca pe o agresiune orice presiune de democratizare.

Există cel puţin două percepţii larg răspîndite asupra realităţii internaţionale. Prima, că lumea de azi resimte un mare grad de dezordine. Cauze: erupţia actorilor internaţionali non-statali, unipolaritatea lumii, ambiguitatea celor mai multe dintre regimurile lumii (cel puţin în ochii unora, SUA nu mai sînt chiar farul democraţiei, iar China şi Rusia nu mai sînt chiar dictaturi), relativa emancipare a europenilor faţă de SUA, criza de autoritate a ONU, tensiunea dintre tendinţele regionaliste şi globaliste, pe de o parte, şi cele separatiste şi autarhice, de partea cealaltă etc. A doua percepţie este că nu există un consens real asupra pericolelor la adresa păcii, a stabilităţii, a prosperităţii. Listele cu ameninţări variază nu doar de la un grup de state la altul, ci chiar de la un stat la altul, în interiorul aceluiaşi grup, şi, cel puţin în statele democratice, sînt foarte diferite chiar de la un grup politic sau social la altul. Asupra pericolului terorist, de pildă – ca să mă refer la cea mai mediatizată ameninţare –, nu există consens în România. Sînt încă mulţi oameni, unii dintre ei bine informaţi şi atent educaţi, care consideră că terorismul nu este o ameninţare reală pentru România, în vreme ce alţii, poate chiar cu un soi de exagerare, repetă, ca un elev premiant, frazele-clişeu despre iminenţa ameninţării teroriste.

Într-un asemenea context, cel mai mare risc este să nu mai ştii care cine e, sau – ca să folosesc un termen drag neoconservatorilor – să pierzi „claritatea morală“. Guantanamo te duce cu gîndul la dictatură, şi zgîrie-norii din Shanghai te duc cu gîndul la libertate, uitînd că în SUA funcţionează, de două secole, ceva ce se cheamă Constituţie şi Curte Supremă de Justiţie, iar în China există Tibetul şi mii de deţinuţi politici. Asemenea confuzii, un veritabil joc cu oglinzi, generat de şirul nesfîrşit de deconstrucţii şi construcţii puzzeliene al realităţilor politice, fac să avem o perspectivă falsă, înşelătoare, asupra lumii. În acest context, una dintre cele mai sinistre diversiuni este aceea de a blama „mentalitatea războiului rece“, ca pe o mentalitate depăşită, conflictuală, înspăimîntată. Acum avem nevoie, chipurile, de o mentalitate progresistă, integraţionistă, relaxată. Lucrurile au şi accente ridicole. L-am văzut la televizor pe dl Iliescu acuzînd vehement un jurnalist de vreo 30 de ani că are o „mentalitate de război rece“, după ce acesta spusese banalul adevăr că dl Iliescu este comunist. Recursul la mentalitatea războiului rece este necesar uneori, fie şi numai pentru reorientare. Şi la noi există birocraţi dedicaţi progresului şi viitorului. Pînă de curînd tineri, ei mărturisesc un spirit ce poate fi numit „geoanic“, pentru că dl Geoană, alături de cei care au urcat în funcţii în siajul său, mi se pare că ipostaziază cel mai bine acest stil atletic de a fi în lume. Să privim numai înainte! – spun ei. Un slogan frumos şi facil, pentru că ne îndeamnă să uităm trecutul. Trecutul este, în general, oribil, greu de digerat. Fie pentru că acolo sînt ticăloşiile şi micimile noastre, despre care nu mai vrem să ştim, fie pentru că acolo se află cele mai frumoase momente ale noastre, a căror irepetabilitate ne chinuie, ne dezamăgeşte, ne depresează. Conţinînd frămîntarea dostoievskiană (sau freudiană, după caz) dimpreună cu reveria nostalgică a paradisului pierdut, memoria este ceva foarte greu de gestionat. Trecutul are obiceiul prost de a fi mereu prezent, de vreme ce prezentul nu e decît un viitor trecut.

Războiul Rece, ca perioadă istorică, a trecut. Dar substanţa antitetică a acelui timp s-a păstrat şi azi. Conflictul dintre partizanii libertăţii şi inamicii ei este veşnic. Se poate lesne evidenţia un fir roşu, continuu, de la războiul peloponezian, pînă la războiul din Irak, trecînd prin al Doilea Război Mondial şi Războiul Rece. Libertatea şi tirania vor fi mereu termenii unui binom tensionat. Acest fapt pare a fi singurul recunoscut unanim. Disputele încep cînd se face pasul următor, acela de a identifica taberele; atunci, apar două atitudini. Una călduţă, fără risc, în care împarţi meritele şi vinile, în mod echilibrat, egal, sapienţial, să nu superi pe nimeni. Alta, curajoasă şi, deci, riscantă, în care spui limpede că cineva greşeşte mai mult decît altul şi ai opţiunea fermă spre cel care greşeşte mai puţin.

Sever Voinescu este avocat şi publicist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

dacia sandero jpeg
Ce crede un mecanic auto din Spania despre modelele ieftine Dacia: „Au defecte, ca toate celelalte, dar merg perfect”
În această categorie, modelele Dacia s-au impus puternic pe piața auto europeană, iar în Spania, Dacia Sandero a fost chiar cel mai vândut model în anul 2024
Sarmizegetusa Regia   Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg
Fenomenul de neoprit care macină Sarmizegetusa Regia. Templele capitalei dacilor, clădite pe „pământ mișcător”
Alunecările de teren au produs pagube însemnate la Sarmizegetusa Regia, fiind favorizate de solul moale, arborii seculari, precipitațiile abundente și clima umedă. Mai multe dintre vestigiile sitului UNESCO sunt în pericol constant.
Comuna Bătrâna, loc splendid din Munții Poiana Ruscă mp4 thumbnail png
Bătrâna, comuna cu cei mai puțini alegători: „Poate că mai sunt vreo 40 – 50 de oameni aici”
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale a înregistrat o prezență redusă la urne a românilor din sate, față de orașe, dar a evidențiat totodată cât de depopulate au ajuns numeroase comune din România. Recordul negativ îl deține comuna Bătrâna din județul Hunedoara.
buzzer statie radio jpg
Mesaje criptice pe frecvențe vechi: „stația Apocalipsei” din Rusia se activează în preajma convorbirii Putin–Trump
Un mesaj enigmatic misterios a fost difuzat de misterioasa "stație radio apocaliptică" din Rusia în jurul orei convorbirii telefonice de ieri dintre Vladimir Putin și Donald Trump.
image png
Cum să plantezi ceapa pentru a se regenera singură. Trucuri care te scapă de munca în plus
Ceapa este unul dintre cele mai folosite și apreciate ingrediente în bucătărie, iar cultivarea ei acasă poate fi foarte simplă dacă știi câteva trucuri esențiale.
Mersul pe jos face nu doar piciorul frumos ci prelungește și viața potrivit studiilor Colaj DMS
Ca să slăbești un kilogram, ar trebui să mergi pe jos o zi și o noapte. Există o cale mai bună
Află de ce mersul pe jos nu ajută suficient la slăbit și care este metoda eficientă recomandată de un expert străin în pierderea grăsimii abdominale pentru un corp tonifiat și sănătos.
Medic trist  Sursa Freepik com jpg
Dosar medical electronic și spitale smart într-un sistem subfinanțat: Reforma sanitară a lui Nicușor Dan, între ideal și realitate
Nicușor Dan, proaspăt ales în funcția de președinte, vine cu un program ambițios de reformare a sistemului sanitar. Însă când bugetul se strânge, iar austeritatea devine normă, orice plan ambițios pentru sănătate ridică o întrebare esențială: de unde bani?
Manastirea prislop  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (22) jpg
Sfântul Ardealului, mai puțin căutat de români. Cum s-a stins „fenomenul Arsenie Boca”
Canonizarea părintelui Arsenie Boca a adus Mănăstirii Prislop încă un sfânt ocrotitor, însă nu a condus la o creștere a numărului de pelerini care vin să se roage la mormântul său. La cea mai recentă sărbătoare a mănăstirii, slujba religioasă a adunat doar câteva zeci de oameni.
copii cu parinti titlu 0 jpeg
Noi facilități fiscale pentru familiile cu copii. Ce condiții trebuie să îndeplinească
Un grup de parlamentari a depus recent, la Senat, un proiect de Lege pentru instituirea Programului Subvenţii pentru căminul familiei, care ar urma să se deruleze pe o perioadă de 10 ani începând de anul viitor.