„Măsuri carantinești”

Publicat în Dilema Veche nr. 850 din 23 - 29 iulie 2020
„Cu bule“ jpeg

Redefinirile juridice ale unor termeni intens folosiți în ultima vreme (mai ales carantină şi izolare) îi vor fi făcut poate pe unii cititori să-i caute și în dicționarele noastre, mai ales în cele puse la dispoziția tuturor de foarte utila platformă dexonline. Definițiile sînt cît se poate de clare și cuprinzătoare („punct sanitar pentru cercetarea și izolarea persoanelor, vaselor sau mărfurilor venite dintr-o regiune bîntuită de o epidemie”; „izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivități care a fost în contact cu un bolnav contagios sau care vine dintr-o regiune unde există o epidemie”, DEX); atrage însă atenția etimologia cuvîntului. În DEX și în alte dicționare contemporane, cuvîntul carantină este prezentat ca împrumut din rusă, în conformitate cu principiul aplicat în lexicografia românească din ultimii 70 de ani, al etimologiei directe. Se indică, astfel, indiferent de sursa primară, doar ultima verigă a lanțului de transmitere prin care se presupune că a intrat în limbă un cuvînt internațional. În vechiul dicționar academic – Dicționarul limbii române, coordonat de Sextil Pușcariu (Litera C, 1940) –, era indicat, ca sursă a cuvîntului, termenul francez quarantaine, făcîndu-se astfel abstracție de căile imediate de pătrundere. Opțiunea autorilor DEX-ului pentru explicația prin rusă a fost determinată probabil de forma cuvîntului, mai apropiată de rusescul karantin decît de forma din franceză, care ar fi trebuit să dea, în cazul unei preluări directe, carantenă. A contat desigur și perioada primelor atestări, de la începutul secolului al XIX-lea, pusă în legătură cu reglementările din timpul ocupației rusești. La acestea se referea guvernatorul Pavel Kiseleff, într-un discurs la „deschiderea Obșteștii Extraordinare Adunări a Moldovei” din 8 mai 1831: „alte legiuiri organice regularisesc (...) așezămîntul și poliția carantinilor întocmite spre asiguranția sănătății principaturilor” (text reprodus de Th. Codrescu, Uricarul, II). Prima atestare a cuvîntului descoperită pînă acum și consemnată în dicționare îi aparține lui Al. Beldiman și apare într-un text versificat despre Eterie („Deleanul și Pendedeca privea din carantină cum să bate ceilalţi”). Dicționarul etimologic al limbii române, recent apărut, preferă să explice cuvîntul ca provenind din turcă.

De fapt, termenul are formă asemănătoare – karantina sau karantin, cu minime variaţii – în mai multe limbi din zonă (turcă, greacă, bulgară, sîrbă etc.). Era folosit și în afara Principatelor, în Imperiul Austriac. De exemplu, medicul Pavel Vasici, reprezentant al Școlii Ardelene, a avut funcția de „director al carantinei Timișului”, pe care și-o trecea pe coperta cărții sale Neputința și a ei totală vindecare, publicată la Brașov, în 1846. August Treboniu Laurian, în Istoria românilor (1862), descria o serie de porturi, arătînd că Giurgiu era înzestrat „cu o carantină și cu o trecătoare peste Dunăre”. Instituția și clădirile carantinei erau specifice orașelor de graniță și mai ales porturilor (Giurgiu, Brăila, Sulina etc.), în care influențele lingvistice se întrepătrundeau.

În textele juridice și administrative din secolul al XIX-lea exista și adjectivul carantinesc, destul de frecvent folosit (măsuri carantinești, medic carantinesc) ieșit apoi din uz: se vorbea, de pildă, de .„înființarea unui cordon carantinesc” (Instrucții pentru medicii primari ai districtelor, 1862). Mai multe atestări ale substantivului și ale adjectivului găsim în Amintirile colonelului Lăcusteanu, publicate în anii ’30 în Revista Fundațiilor Regale: „1849 iunie 20, a sosit turcu de la Constantinopol în carantina Brăilei”; „directorul carantinei”, „încăperile carantinei”, „șezînd în vapor sub carantină, se îndeplinea și legea carantinească”, „curtea caselor carantinești” etc. Alte referiri la reglementările carantinei la începutul secolului al XIX-lea și chiar relatarea unui episod comun, în care măsurile sanitare intraseră în conflict cu protocolul domnesc, apar și în Istoria fondării orașului București a lui Dimitrie Papazoglu (Pappasoglu), care scrie, la un moment dat: „Iată dar stricteţea cu care se păzeau carantinele la vremuri de epidemii, şi mă fălesc că, între paznicii acestor măsuri carantineşti, am fost şi eu, ca comandant de companie, la anii 1837 şi 1838”. Adjectivul reapare azi doar prin citate istorice sau în jocuri de cuvinte: în Internet găsim evocarea glumeață și efemeră a unui „1 mai carantinesc”. Verbul a carantina, în schimb, e de uz curent.

În română, termenul carantină nu e transparent, ca echivalentele sale din alte limbi romanice. În italiană, de pildă, au existat cititori care reproșau uzului actual al cuvîntului quarantena o inadecvare, simțindu-l legat de quaranta („patruzeci”). Lingvistul Lorenzo Tomasin le răspunde într-un articol, arătînd că modificarea semantică s-a produs de mai multe secole, termenul desprinzîndu-se de semnificația inițială și aplicîndu-se unui număr mai mic de zile. E interesant că inițial, în franceză, dar și în italiană, quarantaine și quarantena aveau un uz religios, referindu-se la cele 40 de zile de post ale Paștelui, la durata unor penitențe, a unor indulgențe sau pomeniri. Există astfel o legătură îndepărtată între carantină și românescul păresimi (provenit din denumirea latinească a celor patruzei de zile – quadragesima).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.