Marele nord

Publicat în Dilema Veche nr. 277 din 7 Iun 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Efectele încălzirii globale cuplate cu fenomene vulcanice şi seismice neobişnuit de numeroase în ultimii ani grăbesc topirea gheţii din jurul Polului Nord. După cum se ştie, spre deosebire de spaţiul Antarcticii, spaţiul arctic este doar o imensă calotă de gheaţă care pluteşte pe Ocean. Specialiştii ne spun că nu e deloc imposibil ca, în timpul vieţii noastre, să vedem un Ocean Arctic eliberat de gheţuri, cel puţin pe durata verii. Mă grăbesc să precizez, pentru liniştirea ecologiştilor, că nu trebuie să ne blestemăm rasa ori să ne răstignim specia din cauza acestui fenomen. Sigur că încălzirea globală este potenţată de o anume nesăbuinţă a civilizaţiei noastre, dar fenomenul este mai degrabă consecinţa unui fel de ciclu climatic a cărui desfăşurare este cu mult peste puterile noastre de gestiune. Pămîntul a mai cunoscut asemenea fenomene. De pildă, legende vikinge precum cea a lui Erik cel Roşu, dar şi altele a căror acţiune are loc în Groenlanda spun că, în jurul anului 1000 d.Chr., spaţiul arctic era cu mult mai cald decît este acum. Ferme cu activitate agricolă susţinută se găseau în Groenlanda de astăzi şi asigurau hrana unei întregi civilizaţii. Această perioadă de căldură medievală a fost urmată, relativ rapid, de o perioadă de glaciaţiune care a făcut ca, în cîteva sute de ani, Groenlanda să fie cuprinsă de gheţuri, iar coloniile de origine scandinavă să dispară. De altfel, îmi amintesc bine, acum vreo 30 de ani, scenariile catastrofei climatice vorbeau despre glaciaţiune globală şi nu despre încălzire globală. În orice caz, acum 1000 de ani, ne spun probe arheologice serioase, traseele maritime care se deschid astăzi prin topirea gheţii, adică pasajul nord-est şi pasajul nord-vest, erau explorate şi chiar folosite. Din punct de vedere comercial, faptul că gheţurile arctice se topesc şi eliberează culoare de navigaţie noi reduce cu aproape jumătate timpul unui transport între, să zicem, Japonia şi Marea Britanie, iar dezvoltarea economică a unor zone acum defavorizate, precum nordul Siberiei sau nordul Alaskăi şi al Canadei, va fi absolut certă. Însă aceste trasee navale care apar sub ochii noştri astăzi ridică serioase probleme strategice pe care nimeni nu le-ar fi putut închipui acum 1000 de ani. Apele dezgheţate ale Oceanului Arctic trebuie împărţite, juridic, între ţările de pe maluri. În plus, se vorbeşte despre resurse însemnate de gaze şi petrol, la care topirea gheţurilor enorme favorizează accesul. Iar dacă privim lista ţărilor care au dreptul la mare teritorială şi zonă economică exclusivă în Oceanul Arctic, înţelegem tensiunea: Canada, Danemarca (reprezentînd teritoriile Groenlanda şi insulele Faroe), Finlanda, Islanda, Norvegia, Rusia, Suedia şi Statele Unite. Avem, cu alte cuvinte, 5 membri NATO, 3 membri UE şi Rusia. Aceste ţări sînt, acum, grupate în Consiliul Arctic. Cum de au ajuns Statele Unite parte legitimă a acestui Consiliu şi, pe cale de consecinţă, jucător al uneia dintre cele mai mari mize strategice a viitorului " căci asta înseamnă împărţirea nordului Arctic " este o ironie a istoriei. Probabil că decidenţii ruşi de astăzi adaugă la şirul enorm de frustrări care îi macină în relaţia cu Vestul şi pe aceasta. SUA sînt parte a jocului pentru că din componenţa confederaţiei americane face parte şi statul Alaska, începînd cu 1959. Pînă în 1959, Alaska a avut diferite organizări sub suveranitatea SUA, putere juridică sub care a intrat începînd cu 1867. Atunci, un calcul strategic arăta Rusiei că inamicul principal, Imperiul Britanic, reprezentat solid chiar lîngă Alaska, de Columbia Britanică, ar putea cuceri foarte uşor teritoriul slab apărat al Alaskăi. O victorie facilă care ar fi avut un impact public şi politic negativ asupra reputaţiei Rusiei. Iar Rusia, mai ales după abia încheiatul război al Crimeei, nu-şi putea permite aşa ceva. În plus, dificultăţile financiare ale Rusiei de atunci l-au dus pe ţarul Alexandru al II-lea la concluzia că mai bine vinde Alaska. Ţarul ar fi vrut să provoace un fel de licitaţie la care să-i atragă şi pe britanici, şi pe americani şi ar fi vrut ca americanii să cîştige această licitaţie. Puţini îşi mai amintesc astăzi că, în războiul civil american (1861-1864), britanicii au sprijinit sudiştii, iar Rusia a fost alături de Uniune. În orice caz, Imperiul Britanic s-a arătat cu totul dezinteresat de oferta rusă, aşa că americanii au putut cumpăra imensa întindere de pămînt îngheţat (azi, Alaska este cel mai întins stat american), cu 7,2 milioane de dolari. Afacerea a fost destul de criticată în America. The New York Times a contestat vehement această achiziţie a unui teritoriu pe care nu era nimic, nu se putea face nimic şi nu trăia aproape nimeni. "O sălbăticie îngheţată" care nu merita nici măcar să fie primită cadou, spuneau despre Alaska editorialiştii new-yorkezi ai timpului. Încăpăţînarea secretarului de stat american de atunci, William Seward, cel care a depus eforturi mari pentru finalizarea achiziţiei, a fost, de fapt, viziune istorică genială. Avînd în vedere perspectivele economice, comerciale şi militare care se deschid în viitor odată cu creşterea accesibilităţii spaţiului nordic, nu m-ar mira ca, în curînd, analiştii să ajungă la concluzia că aceea a fost cea mai bună afacere din istorie pentru cumpărător şi cea mai proastă pentru vînzător. Deocamdată, rezultatele cooperării arctice arată bine. O cooperare înţeleaptă, pas cu pas, se constituie. Acordurile referitoare la pescuit, la protecţia mediului, ca şi înţelegerea de principiu a non-militarizării zonelor acum nemilitarizate (sînt curios să văd cum îşi va ţine Rusia acest angajament) aşază fundamentele unui viitor bun. Va veni însă momentul împărţirii spaţiilor marine şi, cu el, mă aştept la o oarecare tensionare a relaţiei dintre nordici. În plus, gestul Rusiei de a pune steagul naţional pe fundul Oceanului, exact la Polul Nord, în august 2007, nu-mi miroase a bine...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
„Iuda“ care i-a trădat pe luptătorii anticomuniști, plătit regește. Povestea legendarului Ogoranu care nu a putut fi prins de Securitate timp de aproape trei decenii
Banda lui Ion Gavrilă Ogoranu, din care făceau parte unii din cei mai vestiți luptători anticomuniști, a fost anihilată după au fost infiltrați trădători. Informatorii Miliției și ai Securității primeau bani grei pentru informații despre partizani.
image
Joburile de rutină cresc riscul de declin cognitiv cu 66% și de demență cu 37%, potrivit unui studiu
Conform unui nou studiu, activitatea intensă a creierului la locul de muncă ar putea da roade nu numai în ceea ce privește avansarea în carieră, ci ar putea, de asemenea, să protejeze cogniția și să contribuie la prevenirea demenței pe măsură ce înaintezi în vârstă.
image
Rujeola a început să-i ucidă și pe părinții nevaccinați. Număr record de cazuri
În România avem epidemie de rujeolă, iar situația devine din ce în ce mai gravă: săptămâna trecută s-a înregistrat un record de îmbolnăviri.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.