M─âcar pentru ei, cei care vin din urm─â

Publicat în Dilema Veche nr. 870 din 10 - 16 decembrie 2020
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Nu e prima dat─â c├«nd abordez acest subiect, ├«ns─â acum el cap─ât─â o consisten╚Ť─â institu╚Ťional─â mai semnificativ─â. Scriam ╚Öi ├«n urm─â cu un an despre proiectul Centrului pentru Jurnalism Independent, care voia s─â propun─â un curs de formare viz├«nd infuzarea curriculumului na╚Ťional al mai multor discipline umaniste cu elemente de educa╚Ťie media, dar ╚Öi ├«n urm─â cu doi ani, c├«nd am luat contact prima dat─â cu acest proiect, fiind selectat printre primii 90 de profesori din ╚Ťar─â care au fost forma╚Ťi pentru a pune ├«n practic─â acest obiectiv.

Ocazia de acum mi-o ofer─â, cum spuneam, un alt nivel de implicare institu╚Ťional─â. Ministerul Educa╚Ťiei ╚Öi Cercet─ârii a semnat, s─âpt─âm├«na trecut─â, un parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, care are ca obiectiv infuzarea curriculumului na╚Ťional al disciplinei limba ╚Öi literatura rom├ón─â cu elemente de educa╚Ťie media, elevii urm├«nd s─â-╚Öi dezvolte, ca urmare a acestor activit─â╚Ťi, g├«ndirea critic─â, s─â ├«nve╚Ťe s─â deconstruiasc─â mesajele media, s─â disting─â faptele de opinii, s─â interac╚Ťioneze responsabil cu re╚Ťelele multimedia.

Cum spuneam, pentru ├«nceput cel pu╚Ťin, obiectivele educa╚Ťiei media s├«nt corelate cu cele ale disciplinei limba ╚Öi literatura rom├ón─â, urm├«nd ca la nivel na╚Ťional un num─âr de 480 de profesori de limba ╚Öi literatura rom├ón─â s─â fie forma╚Ťi ╚Öi certifica╚Ťi pentru a pune ├«n practica didactic─â infuzarea curriculumului specific disciplinei cu elementele de educa╚Ťie media. Ace╚Öti profesori vor fi mai ├«nt├«i forma╚Ťi, apoi vor avea la dispozi╚Ťie un sistem de evaluare/colectare a datelor privind modalitatea ├«n care au integrat elemente specifice educa╚Ťiei media, va exista ╚Öi o platform─â de media literacy, care va include instrumente de formare, asisten╚Ť─â, monitorizare/raportare ╚Öi evaluare ├«n sistem online, precum ╚Öi un ghid privind drepturile copilului.

Nu pot dec├«t s─â salut aceast─â ini╚Ťiativ─â, convins fiind de nevoia tot mai acut─â ca elevilor s─â li se ofere un set de instrumente care s─â le asigure competen╚Ť─â ├«n analiza discursului mediatic, s─â le asigure o minim─â competen╚Ť─â de a discerne, de judecare critic─â a acestui discurs, de evaluare a lui. ╚śi mai mult de at├«t, pentru c─â educa╚Ťia media ├«nseamn─â mai mult, ├«ncep├«nd cu ├«n╚Ťelegerea conceptului de libertate de exprimare, cu disocierea unor concepte cum s├«nt cele de moralitate ╚Öi de legalitate. ├Änseamn─â ├«n╚Ťelegerea conceptului de bun─â guvernare, a Constitu╚Ťiei, a raportului individului cu statul, a exercit─ârii drepturilor, a dreptului de a fi ales ╚Öi de a alege, a controlului individului asupra statului prin accesul la informa╚Ťii. ├Änseamn─â, de asemenea, ├«n╚Ťelegerea drepturilor omului, incluz├«nd drepturile copilului, drepturile individului ├«n raport cu cele colective. ╚śi, nu ├«n ultimul r├«nd, ├«nseamn─â ├«n╚Ťelegerea unor concepte care ╚Ťin de antidiscriminare, cum s├«nt cele de tipul minoritate vs. majoritate, stereotipurile, grupurile vulnerabile, discursul instigator la ur─â etc.

Experien╚Ťa mea de profesor care a avut deja ├«ncerc─âri ├«n aceast─â direc╚Ťie mi-a confirmat faptul c─â elevii interac╚Ťioneaz─â foarte bine cu aceste informa╚Ťii, c─â le g─âsesc interesante ╚Öi necesare, cu alte cuvinte c─â adesea ├«i po╚Ťi c├«╚Ötiga prin ele de partea disciplinei, a specialit─â╚Ťii prin care le transmi╚Ťi. Pentru c─â aceast─â infuzare a curriculumului unei specialit─â╚Ťi ÔÇô ╚Öi aceasta ar fi sublinierea pe care vreau s─â o aduc ÔÇô cu elemente de educa╚Ťie media nu ├«nseamn─â deloc o abdicare de la valorile intrinseci ale acestei specialit─â╚Ťi. ├Än spe╚Ť─â, ├«n cazul limbii ╚Öi literaturii rom├óne, infuzarea curriculumului cu elemente de educa╚Ťie media nu ├«nseamn─â deloc abandonarea lecturii comprehensive, analitice ╚Öi estetice a textului literar. Ba din contra!

Mi-a atras aten╚Ťia o experien╚Ť─â pe care an de an o aveam, cu elevii de liceu cu care lucram O scrisoare pierdut─â de I.L. Caragiale. Text pe care ├«l f─âcuser─â ╚Öi ├«n gimnaziu, iar acum, ├«n clasa a X-a, s-ar fi presupus c─â au ╚Öi o ├«n╚Ťelegere mai cuprinz─âtoare a fenomenului social. Simpla ├«ntrebare despre ce este un prefect al unui jude╚Ť genera ├«n fiecare caz, invariabil, blocaje. De regul─â, de aici porneam pentru a clarifica o serie de lucruri care ╚Ťin de institu╚Ťiile statului ╚Öi de func╚Ťionarea democra╚Ťiei, inclusiv de func╚Ťionarea partidelor ╚Öi de organizarea unor alegeri. E doar un exemplu despre ce se poate face infuz├«ndu-se elemente de educa╚Ťie media. La fel de bine se poate lucra pe Patul lui Procust al lui Camil Petrescu, analiz├«ndu-se jocurile de putere ╚Öi influen╚Ťele pe care politicul ╚Öi economicul le exercit─â asupra presei, respectiv modul ├«n care aceasta manipuleaz─â apoi publicul. Sau, dac─â vre╚Ťi, pe Povestea lui Harap-Alb a lui Ion Creang─â, pentru a se discuta elemente de drepturile omului.

Ce vreau s─â subliniez este faptul c─â nu trebuie s─â existe temerea c─â aceast─â infuzare ├«nseamn─â o ├«ndep─ârtare de valorile intrinseci ale specialit─â╚Ťii, pentru c─â unora le-ar putea p─ârea a╚Öa. ├Än ce m─â prive╚Öte, s├«nt convins c─â nu, ba din contra, c─â ofer─â instrumente ├«n plus de contextualizare, de analiz─â social─â istoric─â ╚Öi comparativ─â, c─â deschide noi c─âi de interpretare care pot fi extrem de prolifice, de proaspete ╚Öi de apropiate gusturilor ╚Öi intereselor genera╚Ťiilor actuale de elevi.

M─âcar ei, elevii de acum, dac─â nu cei dinaintea lor sau noi, cei de mai ├«nainte, s─â aib─â acces la minime instrumente de con╚Ötientizare, la mi╚Öc─ârile de baz─â prin care s─â ├«nve╚Ťe s─â ├«noate ├«n apele tulburi ale intereselor de toate soiurile, politice, economice ╚Öi mai ales de putere, care domin─â discursul media contemporan, pentru a fi pu╚Ťin mai autonomi cognitiv dec├«t s├«ntem noi sau dec├«t au fost p─ârin╚Ťii no╚Ötri. Cred c─â acest parteneriat ├«ntre Centrul pentru Jurnalism Independent ╚Öi Ministerul Educa╚Ťiei ╚Öi Cercet─ârii nu poate dec├«t s─â aduc─â beneficii ├«n acest sens.     

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.