Măcar pentru ei, cei care vin din urmă

Publicat în Dilema Veche nr. 870 din 10 - 16 decembrie 2020
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Nu e prima dată cînd abordez acest subiect, însă acum el capătă o consistență instituțională mai semnificativă. Scriam și în urmă cu un an despre proiectul Centrului pentru Jurnalism Independent, care voia să propună un curs de formare vizînd infuzarea curriculumului național al mai multor discipline umaniste cu elemente de educație media, dar și în urmă cu doi ani, cînd am luat contact prima dată cu acest proiect, fiind selectat printre primii 90 de profesori din țară care au fost formați pentru a pune în practică acest obiectiv.

Ocazia de acum mi-o oferă, cum spuneam, un alt nivel de implicare instituțională. Ministerul Educației și Cercetării a semnat, săptămîna trecută, un parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, care are ca obiectiv infuzarea curriculumului național al disciplinei limba și literatura română cu elemente de educație media, elevii urmînd să-și dezvolte, ca urmare a acestor activități, gîndirea critică, să învețe să deconstruiască mesajele media, să distingă faptele de opinii, să interacționeze responsabil cu rețelele multimedia.

Cum spuneam, pentru început cel puțin, obiectivele educației media sînt corelate cu cele ale disciplinei limba și literatura română, urmînd ca la nivel național un număr de 480 de profesori de limba și literatura română să fie formați și certificați pentru a pune în practica didactică infuzarea curriculumului specific disciplinei cu elementele de educație media. Acești profesori vor fi mai întîi formați, apoi vor avea la dispoziție un sistem de evaluare/colectare a datelor privind modalitatea în care au integrat elemente specifice educației media, va exista și o platformă de media literacy, care va include instrumente de formare, asistență, monitorizare/raportare și evaluare în sistem online, precum și un ghid privind drepturile copilului.

Nu pot decît să salut această inițiativă, convins fiind de nevoia tot mai acută ca elevilor să li se ofere un set de instrumente care să le asigure competență în analiza discursului mediatic, să le asigure o minimă competență de a discerne, de judecare critică a acestui discurs, de evaluare a lui. Și mai mult de atît, pentru că educația media înseamnă mai mult, începînd cu înțelegerea conceptului de libertate de exprimare, cu disocierea unor concepte cum sînt cele de moralitate și de legalitate. Înseamnă înțelegerea conceptului de bună guvernare, a Constituției, a raportului individului cu statul, a exercitării drepturilor, a dreptului de a fi ales și de a alege, a controlului individului asupra statului prin accesul la informații. Înseamnă, de asemenea, înțelegerea drepturilor omului, incluzînd drepturile copilului, drepturile individului în raport cu cele colective. Și, nu în ultimul rînd, înseamnă înțelegerea unor concepte care țin de antidiscriminare, cum sînt cele de tipul minoritate vs. majoritate, stereotipurile, grupurile vulnerabile, discursul instigator la ură etc.

Experiența mea de profesor care a avut deja încercări în această direcție mi-a confirmat faptul că elevii interacționează foarte bine cu aceste informații, că le găsesc interesante și necesare, cu alte cuvinte că adesea îi poți cîștiga prin ele de partea disciplinei, a specialității prin care le transmiți. Pentru că această infuzare a curriculumului unei specialități – și aceasta ar fi sublinierea pe care vreau să o aduc – cu elemente de educație media nu înseamnă deloc o abdicare de la valorile intrinseci ale acestei specialități. În speță, în cazul limbii și literaturii române, infuzarea curriculumului cu elemente de educație media nu înseamnă deloc abandonarea lecturii comprehensive, analitice și estetice a textului literar. Ba din contra!

Mi-a atras atenția o experiență pe care an de an o aveam, cu elevii de liceu cu care lucram O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. Text pe care îl făcuseră și în gimnaziu, iar acum, în clasa a X-a, s-ar fi presupus că au și o înțelegere mai cuprinzătoare a fenomenului social. Simpla întrebare despre ce este un prefect al unui județ genera în fiecare caz, invariabil, blocaje. De regulă, de aici porneam pentru a clarifica o serie de lucruri care țin de instituțiile statului și de funcționarea democrației, inclusiv de funcționarea partidelor și de organizarea unor alegeri. E doar un exemplu despre ce se poate face infuzîndu-se elemente de educație media. La fel de bine se poate lucra pe Patul lui Procust al lui Camil Petrescu, analizîndu-se jocurile de putere și influențele pe care politicul și economicul le exercită asupra presei, respectiv modul în care aceasta manipulează apoi publicul. Sau, dacă vreți, pe Povestea lui Harap-Alb a lui Ion Creangă, pentru a se discuta elemente de drepturile omului.

Ce vreau să subliniez este faptul că nu trebuie să existe temerea că această infuzare înseamnă o îndepărtare de valorile intrinseci ale specialității, pentru că unora le-ar putea părea așa. În ce mă privește, sînt convins că nu, ba din contra, că oferă instrumente în plus de contextualizare, de analiză socială istorică și comparativă, că deschide noi căi de interpretare care pot fi extrem de prolifice, de proaspete și de apropiate gusturilor și intereselor generațiilor actuale de elevi.

Măcar ei, elevii de acum, dacă nu cei dinaintea lor sau noi, cei de mai înainte, să aibă acces la minime instrumente de conștientizare, la mișcările de bază prin care să învețe să înoate în apele tulburi ale intereselor de toate soiurile, politice, economice și mai ales de putere, care domină discursul media contemporan, pentru a fi puțin mai autonomi cognitiv decît sîntem noi sau decît au fost părinții noștri. Cred că acest parteneriat între Centrul pentru Jurnalism Independent și Ministerul Educației și Cercetării nu poate decît să aducă beneficii în acest sens.     

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.