Lupta cu știrile false

Publicat în Dilema Veche nr. 830 din 16 - 22 ianuarie 2020
Bătălia cu giganții jpeg

Anul trecut, Emmanuel Macron a propus înființarea unei Agenții Europene pentru Protecția Democrațiilor, o instituție care să furnizeze statelor membre expertiză pentru a proteja procesul electoral de atacurile cibernetice şi de manipulări. Deocamdată, această instituție e proiectată doar în mintea președintelui francez și va mai dura pînă la eventuala ei realizare. Dacă diagnosticul stabilit de Emmanuel Macron e corect, remediul – adică instituția – va avea, în cel mai bun caz, un efect placebo. Fără o înzestrare corespunzătoare și în absența unui efort european concertat, războiul cu știrile false o să se prelungească la nesfîrșit.

Președintele Emmanuel Macron pare să fie campionul european la lupta împotriva știrilor false. Acum doi ani, a reușit să promoveze o lege menită să protejeze „democrația liberală“ de fenomenul fake news. Noua legislație stabilește reguli mai dure pentru platformele de socializare obligîndu-le să afișeze, atunci cînd e cazul, sursele de finanțare ale conținutului editorial sponsorizat. Legea consolidează rolul Consiliului Superior al Audiovizualului care va putea sancționa mai ușor și mai sever posturile care difuzează știri false sau zvonuri ori bîrfe neverificate. În plus, în timpul campaniei electorale, judecătorii vor putea decide în regim de urgență (48 de ore) blocarea sau eliminarea unor conținuturi vădit false și publicate cu scopul de a manipula opinia publică.

Evident, procesul legislativ a avansat anevoios și s-a împotmolit de mai multe ori în controverse nu foarte fertile. Printre altele, i s-a reproșat – pe bună dreptate – că, într-o democrație liberală, statul nu poate să se înstăpînească peste adevăr. Mai precis, nu organe ale statului sînt cele care ar trebui să tranșeze ce anume e real și ce e ficțiune într-o relatare jurnalistică. Pe de altă parte, știrile false pot falsifica rezultatele competiției electorale – adică pot vicia democrația. E deci legitim ca un stat democratic să se protejeze de cei care îl sabotează.

Întărirea legislației intervine pe fondul experienței dureroase a ultimei campanii electorale, în care Emmanuel Macron a fost ținta mai multor atacuri cu fake news din partea principalei adversare, populista Marine Le Pen. Contextul francez nu e singular. Singular, deocamdată, e doar angajamentul Franței în a găsi o abordare legislativă și instituțională a problemei. Ceea ce lipsește însă în această încercare e o definiție într-adevăr operațională a termenului fake news și stabilirea unor responsabilități (împărțite) între stat, producători de conținut, platforme de difuzare și cetățeni/consumatori. Dar, pînă una-alta, modelul francez e o (semi-)reușită.

Germania face deocamdată doar pași ezitanți în direcția reglementării: la nivel legislativ se pune problema responsabilizării platformelor sociale, însă mulți cetățeni și, evident, giganții Internet se opun. În dezbaterea pe principii, cei care susțin libertatea par să fie mai numeroși decît cei care susțin vigilența statului. Însă cînd discuția se poartă în termeni pragmatici, riscurile libertății sînt identificate și evaluate corect.

Să fie autoreglementarea o soluție? În ultimii ani, Facebook a înregistrat cîteva progrese importante. Acum, platforma de socializare publică informații de bază despre paginile distribuite și accesate, comentariile agresive, xenofobe ori rasiste sînt blocate mai rapid, oamenii politici își pot proteja mai bine paginile de eventuale atacuri, conținuturile dubioase sînt marcate ca atare etc. E, dacă vreți, un început de curățenie. Dar e insuficient. Legislația mai severă și autoreglementarea nu pot contracara propaganda făcută de specialiști și susținută, conștient sau neintenționat, de mii de „răspîndaci“. Doar educația sau alfabetizarea media pot crea consumatori de presă conștienți și cetățeni activi – dar pentru asta e nevoie de un angajament pe termen lung al statelor.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Coșmarul prin care a trecut un culturist: a pierdut zeci de kilograme în 35 de zile. „Corpul meu a început să se mănânce singur”
Culturistul canadian Jared Maynard a slăbit enorm în cinci săptămâni și și-a pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unei boli rare și terifiante de care a reușit, într-un final, să scăpe, deși medicii îi dădeau șansele minime de supraviețuire, potrivit The US Sun.
image
„Cel mai rău lucru din istoria umanității!” Internauții se revoltă din cauza măsurilor de mediu luate de producătorii de băuturi răcoritoare
Fie că este vorba de Coca-Cola sau de suc de portocale, dacă ați cumpărat recent o băutură îmbuteliată, probabil ați observat o schimbare subtilă, dar exasperantă, scrie Daily Mail Online, care relatează ce cred internauții, producătorii și experții în reciclare despre această măsură.
image
Cafeaua Marghilomana, relansată la conacul marelui politician Alexandru Marghiloman. Cum se prepara celebra licoare interbelică VIDEO
Cafeaua Marghilomana, băutura aristocraților de odinioară, a fost relansată. Va putea fi savurată odată cu introducerea în circuitul turistic a clădirilor recent reabilitate de pe domeniul din Buzău care i-a aparținut marelui politician Alexandru Marghiloman.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.