Lupta cu iliberalii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 723 din 28 decembrie 2017 ÔÇô 10 ianuarie 2018
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Cum se poate opri valul iliberal? Spun din capul locului c─â nu am preten╚Ťia s─â pot furniza o re╚Ťet─â cu efect sigur. Cel mai probabil, n-a╚Ö ╚Öti s─â fac mai bine dec├«t cei care, azi, se iau de piept cu ÔÇ×hidraÔÇť. Privesc ├«n jur ╚Öi constat modalit─â╚Ťile prin care sus╚Ťin─âtorii democra╚Ťiei liberale lupt─â acum cu inamicul iliberal: articole tari ├«n pres─â, declara╚Ťii politice, unele presiuni de la Bruxelles ╚Öi manifesta╚Ťii de strad─â. Constat, de asemenea, succesul modest al acestor eforturi. ├Än func╚Ťie de temperatura locului, una sau alta dintre aceste metode de lupt─â prevaleaz─â. ├Än Rom├ónia, de pild─â, ideea c─â doar ├«n strad─â se mai poate face ceva convinge tot mai mul╚Ťi oameni. Eu, unul, nu cred deloc ├«n ├«n╚Ťelepciunea str─âzii, de╚Öi cred ├«n puterea ei. ╚śi pe mine, conservator antipatic cum s├«nt, o putere lipsit─â de ├«n╚Ťelepciune mai degrab─â m─â sperie dec├«t m─â entuziasmeaz─â.

S─â l─âs─âm, ├«ns─â, reticen╚Ťele mele deoparte ÔÇô ele chiar nu conteaz─â. Ca s─â fiu de folos cumva, prefer s─â spun ce ╚Ötiu sigur dec├«t s─â ├«n╚Öir aici ├«ntreb─âri mari la care s─â admit, modest-onest-intelectual, c─â nu ╚Ötiu s─â r─âspund. A╚Öadar, ╚Ötiu cu maxim─â certitudine c─â adev─âratul test pentru sus╚Ťin─âtorii democra╚Ťiei liberale este acela de a opri iliberalismul cu mijloace democratice. Este, de fapt, un text de credin╚Ť─â. Dac─â chiar crezi ├«n virtu╚Ťile democra╚Ťiei liberale, atunci nu o p─âr─âse╚Öti din cauza unor iliberali, ci le practici cu obstina╚Ťie chiar ├«mpotriva lor. Dac─â opre╚Öti pe iliberali cu pumni ├«n strad─â sau inculp─âri penale neconving─âtoare, e╚Öti exact ca ei. Mai ╚Ötiu, de asemenea, c─â a socoti alegerile care aduc la putere un regim iliberal drept nelegitime este o prostie. S─â atribui alegerilor caracter democratic ori nedemocratic dup─â rezultatul lor (adic─â s├«nt democratice c├«nd iese amicul nostru ╚Öi s├«nt nedemocratice c├«nd iese inamicul) ╚Öi nu dup─â procedura lor este, de fapt, un act pur totalitar. Cam ce a f─âcut caraghioasa comisie parlamentar─â de anchet─â a alegerilor din 2009 ÔÇô o m├«n─â de neghiobi furio╚Öi s-au pornit s─â d─âr├«me alegerile preziden╚Ťiale de acum opt ani din simplul motiv c─â omul lor le a pierdut. La fel mi se pare a fi ╚Öi contestarea alegerilor pe motiv c─â nu iese mult─â lume la vot. ├Än Rom├ónia, iluzia partidelor c─â electoratul care a stat acas─â e, de fapt, electoratul ÔÇ×bunÔÇť, care ÔÇ×ne sus╚ŤineÔÇť este, pur ╚Öi simplu, bovarism politic. Mi se pare c─â este un abuz de logic─â politic─â s─â socote╚Öti o putere care c├«╚Ötig─â urnele ca fiind ilegitim─â pe motiv c─â au venit pu╚Ťini oameni la vot. Fire╚Öte, opinia mea nu ia ├«n calcul varianta ├«n care o putere opre╚Öte prin m─âsuri administrative oamenii s─â voteze, cam cum a f─âcut regimul Ponta ├«n 2014. Asta e cu totul altceva, nu mai e iliberalism, ci totalitarism de-a dreptul.

A╚Öadar, cum se poate lupta cu iliberalismul? Iat─â tema zilei! R─âspunsul teoretic e simplu: iliberalii trebuie ├«nvin╚Öi la urne. Dar cum po╚Ťi face asta? N-am r─âspunsul complet, ├«ns─â am o parte a lui. Sper ca partea mea de r─âspuns, laolalt─â cu celelalte pe care iubitorii democra╚Ťiei le de╚Ťin, s─â contureze, ├«n final, nu doar solu╚Ťia, ci ╚Öi calea. A╚Öadar, partea mea de r─âspuns la ├«ntrebarea zilei este: ca s─â oprim iliberalismul trebuie s─â temper─âm excesele liberalismului. Nu vreau s─â spun c─â liberalismul este cauza natural─â a iliberalismului, ci c─â excesele liberalismului ├«ncurajeaz─â iliberalismul.

Democra╚Ťiile spa╚Ťiului euro-atlantic evolueaz─â cu o vitez─â ame╚Ťitoare. Pur ╚Öi simplu, politicienii ╚Öi ideologii s├«nt, ├«n vremea noastr─â, at├«t de convin╚Öi c─â trebuie s─â schimbe lumea din temelii ╚Öi, mai ales, at├«t de convin╚Öi c─â pot s-o fac─â, ├«nc├«t nu le pas─â nici dac─â ceilal╚Ťi oameni vor s-o schimbe sau pot suporta schimbarea din capul lor. Fascina╚Ťi de propriile idei ╚Öi de mijloacele aparent imbatabile pe care destinul le-a pus la ├«ndem├«na lor, apostolii liberalismului radical ╚Ťop─âie veseli ╚Öi m├«n─â societatea de la spate spre raiul de care ei s├«nt at├«t de siguri. Standardele de rafinament democratic, transpuse imediat ├«n fel de fel de interdic╚Ťii de ordin social, se modific─â ╚Öi se ramific─â de la o zi la alta. Ceea ce ieri era normal (o normalitate ├«n care oamenii au crescut!), ast─âzi devine nedemocratic, de nu chiar antidemocratic; ceea ce ieri era o exagerare, azi devine norm─â. Faimoasa ÔÇ×corectitudine politic─âÔÇť, cu tot cortegiul ei de tabuuri, asociate echivoc unei culturi a deplinei libert─â╚Ťi de comunicare, relativizarea valorilor morale ├«ntr-o direc╚Ťie (de pild─â, ├«n chestiunea familiei), asociat─â cu radicalizarea lor ├«n alt─â direc╚Ťie (de pild─â, ├«n chestiunea integrit─â╚Ťii), manipularea bizar─â a memoriei (╚Ťi se impune ce s─â ui╚Ťi ╚Öi ce s─â ├«╚Ťi aduci aminte), plasarea mijloacelor de comunicare ├«n mas─â la ├«ndem├«na oricui, educa╚Ťia noilor genera╚Ťii ├«n spiritul nemul╚Ťumirii continue s├«nt excese ale libert─â╚Ťii/liberalismului care ╚Öocheaz─â pur ╚Öi simplu mintea ╚Öi sufletul unui om obi╚Önuit. Pe parcursul vie╚Ťii genera╚Ťiei mele, lista de lucruri permise ╚Öi nepermise din punct de vedere social s-a modificat radical de cel pu╚Ťin trei ori. Pur ╚Öi simplu, ideologii liberalismului ├«mping lucrurile ├«nainte cu o vitez─â de nesuportat pentru biata fibr─â a omului simplu. Ce vreau s─â spun este c─â, pentru a ├«nvinge iliberalismul, ne-ar fi de mare folos dac─â liberalii excesivi ar l─âsa-o mai moaleÔÇŽ

Goana haotic─â dup─â tot mai mult─â libertate afecteaz─â grav percep╚Ťia general uman─â asupra lumii. Nu zic, unii se adapteaz─â mai u╚Öor. Dar marea mas─â a oamenilor, adic─â majoritatea electorilor, nu metabolizeaz─â ceea ce au sau nu au voie s─â fac─â ├«n viteza cu care elita liberal─â schimb─â regulile lumii libere. Ast─âzi, cei mai mul╚Ťi oameni nu mai vor s─â se ├«ntoarc─â la dictatur─â (asta este cauza pentru care un discurs asumat antidemocratic nu prinde), dar vor s─â tr─âiasc─â ├«ntr-o democra╚Ťie ale c─ârei repere le recunosc ╚Öi le asum─â. C├«nd frenezia liberal─â nu s-a mai putut opri ╚Öi a desfiin╚Ťat toate reperele vie╚Ťii celor mai mul╚Ťi dintre oameni, ├«ncep├«nd cu Dumnezeu ├«nsu╚Öi, a ap─ârut curentul iliberal. A╚Öa s-a n─âscut opozi╚Ťia la democra╚Ťie din interiorul democra╚Ťiei, a╚Öa au succes iliberalii. Un liberalism ceva mai temperat, mai gradual, mai r─âbd─âtor ar ajuta mult ├«n lupta cu iliberalii.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii au votat Destina┼úia Turistic─â a anului 2022. Ora┼čul care a c├ó┼čtigat marele titlu
Capitala Moldovei a c├ó┼čtigat premiul publicului, rom├ónii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Bra┼čovului.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.