Lupta cu iliberalii

Publicat în Dilema Veche nr. 723 din 28 decembrie 2017 – 10 ianuarie 2018
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Cum se poate opri valul iliberal? Spun din capul locului că nu am pretenția să pot furniza o rețetă cu efect sigur. Cel mai probabil, n-aș ști să fac mai bine decît cei care, azi, se iau de piept cu „hidra“. Privesc în jur și constat modalitățile prin care susținătorii democrației liberale luptă acum cu inamicul iliberal: articole tari în presă, declarații politice, unele presiuni de la Bruxelles și manifestații de stradă. Constat, de asemenea, succesul modest al acestor eforturi. În funcție de temperatura locului, una sau alta dintre aceste metode de luptă prevalează. În România, de pildă, ideea că doar în stradă se mai poate face ceva convinge tot mai mulți oameni. Eu, unul, nu cred deloc în înțelepciunea străzii, deși cred în puterea ei. Și pe mine, conservator antipatic cum sînt, o putere lipsită de înțelepciune mai degrabă mă sperie decît mă entuziasmează.

Să lăsăm, însă, reticențele mele deoparte – ele chiar nu contează. Ca să fiu de folos cumva, prefer să spun ce știu sigur decît să înșir aici întrebări mari la care să admit, modest-onest-intelectual, că nu știu să răspund. Așadar, știu cu maximă certitudine că adevăratul test pentru susținătorii democrației liberale este acela de a opri iliberalismul cu mijloace democratice. Este, de fapt, un text de credință. Dacă chiar crezi în virtuțile democrației liberale, atunci nu o părăsești din cauza unor iliberali, ci le practici cu obstinație chiar împotriva lor. Dacă oprești pe iliberali cu pumni în stradă sau inculpări penale neconvingătoare, ești exact ca ei. Mai știu, de asemenea, că a socoti alegerile care aduc la putere un regim iliberal drept nelegitime este o prostie. Să atribui alegerilor caracter democratic ori nedemocratic după rezultatul lor (adică sînt democratice cînd iese amicul nostru și sînt nedemocratice cînd iese inamicul) și nu după procedura lor este, de fapt, un act pur totalitar. Cam ce a făcut caraghioasa comisie parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009 – o mînă de neghiobi furioși s-au pornit să dărîme alegerile prezidențiale de acum opt ani din simplul motiv că omul lor le a pierdut. La fel mi se pare a fi și contestarea alegerilor pe motiv că nu iese multă lume la vot. În România, iluzia partidelor că electoratul care a stat acasă e, de fapt, electoratul „bun“, care „ne susține“ este, pur și simplu, bovarism politic. Mi se pare că este un abuz de logică politică să socotești o putere care cîștigă urnele ca fiind ilegitimă pe motiv că au venit puțini oameni la vot. Firește, opinia mea nu ia în calcul varianta în care o putere oprește prin măsuri administrative oamenii să voteze, cam cum a făcut regimul Ponta în 2014. Asta e cu totul altceva, nu mai e iliberalism, ci totalitarism de-a dreptul.

Așadar, cum se poate lupta cu iliberalismul? Iată tema zilei! Răspunsul teoretic e simplu: iliberalii trebuie învinși la urne. Dar cum poți face asta? N-am răspunsul complet, însă am o parte a lui. Sper ca partea mea de răspuns, laolaltă cu celelalte pe care iubitorii democrației le dețin, să contureze, în final, nu doar soluția, ci și calea. Așadar, partea mea de răspuns la întrebarea zilei este: ca să oprim iliberalismul trebuie să temperăm excesele liberalismului. Nu vreau să spun că liberalismul este cauza naturală a iliberalismului, ci că excesele liberalismului încurajează iliberalismul.

Democrațiile spațiului euro-atlantic evoluează cu o viteză amețitoare. Pur și simplu, politicienii și ideologii sînt, în vremea noastră, atît de convinși că trebuie să schimbe lumea din temelii și, mai ales, atît de convinși că pot s-o facă, încît nu le pasă nici dacă ceilalți oameni vor s-o schimbe sau pot suporta schimbarea din capul lor. Fascinați de propriile idei și de mijloacele aparent imbatabile pe care destinul le-a pus la îndemîna lor, apostolii liberalismului radical țopăie veseli și mînă societatea de la spate spre raiul de care ei sînt atît de siguri. Standardele de rafinament democratic, transpuse imediat în fel de fel de interdicții de ordin social, se modifică și se ramifică de la o zi la alta. Ceea ce ieri era normal (o normalitate în care oamenii au crescut!), astăzi devine nedemocratic, de nu chiar antidemocratic; ceea ce ieri era o exagerare, azi devine normă. Faimoasa „corectitudine politică“, cu tot cortegiul ei de tabuuri, asociate echivoc unei culturi a deplinei libertăți de comunicare, relativizarea valorilor morale într-o direcție (de pildă, în chestiunea familiei), asociată cu radicalizarea lor în altă direcție (de pildă, în chestiunea integrității), manipularea bizară a memoriei (ți se impune ce să uiți și ce să îți aduci aminte), plasarea mijloacelor de comunicare în masă la îndemîna oricui, educația noilor generații în spiritul nemulțumirii continue sînt excese ale libertății/liberalismului care șochează pur și simplu mintea și sufletul unui om obișnuit. Pe parcursul vieții generației mele, lista de lucruri permise și nepermise din punct de vedere social s-a modificat radical de cel puțin trei ori. Pur și simplu, ideologii liberalismului împing lucrurile înainte cu o viteză de nesuportat pentru biata fibră a omului simplu. Ce vreau să spun este că, pentru a învinge iliberalismul, ne-ar fi de mare folos dacă liberalii excesivi ar lăsa-o mai moale…

Goana haotică după tot mai multă libertate afectează grav percepția general umană asupra lumii. Nu zic, unii se adaptează mai ușor. Dar marea masă a oamenilor, adică majoritatea electorilor, nu metabolizează ceea ce au sau nu au voie să facă în viteza cu care elita liberală schimbă regulile lumii libere. Astăzi, cei mai mulți oameni nu mai vor să se întoarcă la dictatură (asta este cauza pentru care un discurs asumat antidemocratic nu prinde), dar vor să trăiască într-o democrație ale cărei repere le recunosc și le asumă. Cînd frenezia liberală nu s-a mai putut opri și a desființat toate reperele vieții celor mai mulți dintre oameni, începînd cu Dumnezeu însuși, a apărut curentul iliberal. Așa s-a născut opoziția la democrație din interiorul democrației, așa au succes iliberalii. Un liberalism ceva mai temperat, mai gradual, mai răbdător ar ajuta mult în lupta cu iliberalii.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

planeta pamant   foto pixabay   buddy nath jpg
Pământul a avut cea mai scurtă zi din 2026. Diferența este infimă, dar poate afecta GPS-ul și sateliții
Pământul a înregistrat, pe 26 iulie 2026, cea mai scurtă zi a anului, fiind cu aproximativ 0,65 milisecunde mai scurtă decât durata standard de 24 de ore, potrivit The Times of India. Diferența este imposibil de perceput de oameni, dar poate avea efecte.
Ciorbă falsă de burtă jpeg
Chinezii reinventează ciorba de burta românească. Ingredientul secret care îi schimbă gustul
Ciorba de burtă este unul dintre preparatele care te fac să te gândești la bucătăria românească. Acest preparat se regăsește în restaurante sau în bucătăriile românilor, rețeta fiind una cunoscută printre iubitorii de gătit.
militari nato jpg
Militarii ucraineni, verdict dur după exercițiile NATO: „Pauzele de cafea și restricțiile pentru drone nu au ce căuta pe câmpul de luptă”
Experiența militarilor ucraineni la exercițiul NATO „Aurora 26”, desfășurat în luna mai în Suedia, a scos la iveală diferențe majore între modul în care Alianța pregătește trupele și realitățile războiului din Ucraina.
Vicente Cutanda   A los pies del Salvador (1887, Prado) jpg
Ziua în care Spania și-a alungat evreii. Povestea exodului sefard: de la crimele din Al-Andalus la adăpostul din Principatele Române
Pe 31 iulie 1492, peste 200.000 de evrei au fost expulzați din Spania, într-unul dintre cele mai odioase acte anti-semite din Europa. Amenințați cu moarte de Inchiziție, evreii au fost salvați de musulmanii din Imperiul Otoman. Plecare lor a adus un dezechilibru economic în Spania.
Bran, iulie 2026  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (1) jpg
Castelul Bran și legenda lui Dracula. „Dacă cineva care nu crede în vampiri vine în România, când iese din castel va crede în vampiri?”
Castelul Bran și-a câștigat faima internațională datorită legendei lui Dracula. Deși nu există dovezi că Vlad Țepeș ar fi locuit sau ar fi fost închis aici, fortificația medievală a devenit, începând din anii 1970, o destinație a turiștilor străini aflați pe urmele prințului vampir.
image png
Au trecut 45 de ani de la nunta secolului. Secretul din spatele rochiei Prințesei Diana și jurământul care a schimbat tradiția regală
La 29 iulie 1981, peste 750 de milioane de oameni din întreaga lume au urmărit transmisia nunții dintre Prințul Charles și Diana Spencer. La 45 de ani de la marele eveniment, detaliile din spatele ceremoniei de la Catedrala St. Paul continuă să fascineze și să uimească publicul.
paul de romania profimedia jpg
Decizie definitivă în Franța: Paul de România va fi predat autorităților române
Curtea de Casație a Franței a respins definitiv recursul formulat de Paul de România împotriva deciziei de predare către autoritățile române. Prin această hotărâre, decizia de executare a mandatului european de arestare și de predare a persoanei solicitate către România a devenit definitivă
image png
Actorul de care Mirela Oprișor a fost îndrăgostită: „Era iubirea mea!”. Mărturisirea făcută după mulți ani
Mirela Oprișor, una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite actrițe din România, devenită celebră pentru rolul Aspirinei din serialul „Las Fierbinți”, a rememorat cu sinceritate și umor o amintire din adolescență, legată de prima sa iubire. Invitată în podcastul lui Răzvan Exarhu, actrița a povestit
3 tafel 154 otto von bismarck 14933 3 jpg
30 iulie: 1898 - a murit Otto von Bismarck, „Cancelarul de Fier” care a unificat Germania
Tot într-o zi de 30 iulie, în 1952, s-a născut Ilie Ilașcu, politician român de origine basarabeană și fost deținut politic al regimului separatist din Transnistria, condamnat la moarte pentru susținerea unirii Republicii Moldova cu România.