Lumea civilizată scuipă pe jos

Publicat în Dilema Veche nr. 104 din 19 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Aliaţii noştri americanii au făcut una cu pămîntul sufrageria unor oameni. E un fel de a spune. Sufrageria asta nu seamănă cu una normală, cu şemineu, televizor, canapea şi poze cu stăpînii casei pe comoda de lîngă geam. Era mai degrabă o dărăpănătură din pămînt întărit, acoperită cu bucăţi de la vreun vechi cort militar şi în care oamenii stăteau de-a dreptul pe jos. Evident, televizorul lipsea, aşa că pagubele se rezumă la vieţile cîtorva femei, copii şi bărbaţi. Toţi, presupuşi inamici ai Americii, capabili de acolo, de la mama dracului din Pakistan, să dea cu bomba taman pe strada 5 din New York, unde întreaga lume civilizată merge măcar o dată pe sezon să-şi împrospăteze stocul de Calvin Klein. Nu poţi să permiţi un astfel de scenariu. Acum sigur că indigenii ăia îşi meritau soarta. CIA ştia din surse sigure că aveau invitaţi la cină şefi din Al-Qaeda, infracţiune care se pedepseşte cu moartea în sistemul legislativ american pentru export. În plus, nu se spălau pe dinţi şi erau cel puţin cu 10.000 de ani în urmă în materie de sisteme de apărare. Drept pentru care cîinele legat la poartă n-a putut face nimic împotriva rachetei Hellfire, construită de creştini credincioşi, care merg la biserică în fiecare duminică şi fac donaţii pentru salvarea planetei. Lumea civilizată în care vrem să ne intregrăm ucide fără judecată. Sîntem gata pentru asta? Putem accepta ca şi în numele nostru să fie omorîţi oameni fără arme în mîini, care luptă cu farfuria cu supă dată unui străin pentru o cauză pe care o consideră dreaptă? Sigur că da. Luaţi ziarele de săptămîna trecută. N-aţi găsit nimic, nici un protest, nici un deranj? Asta e ideea. Aşa începe civilizaţia. Cu separarea populaţiei globului, în oameni şi indigeni. Şi cu mutarea pe celălalt canal. Şi cu evoluţia firească a omului, de la privitor la realitatea din teren, la reality-show-ul din studio. Aliaţii noştri sînt acuzaţi că-şi plimbă prizonierii cu avioane pînă cînd găsesc o ţară bucuroasă de tortură. Acum cîteva decenii, alţi aliaţi de-ai noştri intrau cu tancurile într-o ţară care nu-i mai suferea, iar noi, chiar dacă din motive care ţin de spaima de detronare a lui Ceauşescu, am spus "nu". Da, dar ruşii făceau filme proaste şi ne puteam permite să fim certaţi fără ca asta să ne strice seara de sîmbătă. Fără americani, în schimb, n-am rezista mai mult de jumătate de sezon TV. Chiar dacă deasupra zboară bombardierele, dedesubt recuperează actorii, în cinematografe. Sigur, nici ei nu sînt de acord cu ce fac trupele lor, dar noroc că agenţiile de presă nu le preiau chiar toate declaraţiile. Şi noroc că Hollywood-ul ne-a obişnuit cu războiul cu happy-end - iar sfîrşitul fericit e exact ce aşteptam şi de la cel din realitate. Chiar dacă e mai prost filmat şi e chiar sfîrşit, adică deces. În masă, cîteodată. Mai enervant e că, pentru toată distracţia cu box-office la cimitir, trebuie să şi plătim. Sîntem de acord cu două războaie şi-o autostradă. Mergem cu ei la luptă, dar mai dăm şi-o facilitate fiscală. Ne stricăm prietenia cu europenii - ultima populaţie paşnică şi bogată, în acelaşi timp, a lumii - şi mai trebuie să luăm şi ceva jet-uri de peste Ocean, că e superofertă. Dacă vrea să facă un lucru drept, America trebuie să înceteze să omoare nevinovaţi. Mai exact, să ia în calcul ca un risc neglijabil, pierderea vieţii altora. Inclusiv a soldaţilor ei... Este exact politica ce păstrează sau aduce la putere nebuni, în ţări precum Iran sau Coreea de Nord - care au primit cadou în ultimii patru ani, mai multă legitimitate decît ar fi cumpărat cu bugetul de marketing al Coca-Cola... Din 1992 încoace am mers în America în fiecare an, cu un scop precis: să iau o gură de libertate. După 11 septembrie 2001, m-am întors mai mult cu haine... Şi cu sentimentul că trăiesc într-o lume care nu mai există - lumea exterioară Statelor Unite. Mi-e dragă ţara aceea, însă mi-e teamă că vom ajunge să spunem despre ea ce zicem acum despre a noastră. Frumoasă, păcat că-i populată (cu neoconservatori, să nu acuzăm la grămadă!)...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Pediatrie Curtea de Argeş 03 foto Medici pentru România jpg
Dezbatere aprinsă despre „legarea de glie” a medicilor. „Oare nu era corect să vă faceți studiile în țara în care doreați să emigrați?”
Mesajul public al medicului român Iuliu Torje, stabilit în Germania, către premierul Ilie Bolojan a reaprins una dintre cele mai sensibile teme publice: poate statul să își „lege” medicii de țară, dacă le-a plătit studiile?
germania sanie fb federatia internationala de sanie jpg
2 teodora ana mihai jpg jpeg
A patra zi la Berlin, a doua a Berlinalei cu numărul 76
În „A voix basse/ În șoaptă” așa era împărțită călătoria: pe zile. E vorba despre o înmormântare la Tunis la care apare o fiică și nepoata, care are o viață personală inavuabilă dincolo de Occident.
stefania maracineanu jpg
Povestea româncei care a crezut până la sfârșitul vieții că poate aduce ploaia pe pământ. Ștefania Mărăcineanu, savanta aflată la un pas de Premiul Nobel
Ștefania Mărăcineanu, cercetătoare în laboratoarele lui Marie Curie și fondatoare a primului laborator de radioactivitate din România, a crezut până la sfârșitul vieții în marea sa descoperire: aceea că poate aduce ploaia pe pământ.
Noyades de Nantes (Joseph Aubert) jpg
Crimele cumplite care au schimbat istoria Europei. Cum au început exterminările în masă și cine a invetat teroarea ideologică modernă
Revoluția Franceză de la finele secolului al XVIII-lea a fost considerată un moment de cotitură al istoriei: începutul epocii drepturilor, a națiunilor și a cetățenilor. Cu toate acestea a fost considerată și primul exemplu de teroare ideologică modernă, cu excese îngrozitoare.
Criza economica criza financiara FOTO Shutterstock
Recesiunea actuală, pe înțelesul tuturor - Economiștii: Riscuri de criză „à la Grecia” dacă deficitele nu sunt tăiate
România se poate confrunta cu o criză asemănătoare celei din Grecia dacă politicienii nu gestionează urgent deficitele bugetare: fondurile UE ar putea dispărea, creditele s-ar scumpi, iar „generoșii care vor veni la putere nu vor mai găsi resurse pentru a finanța cheltuielile publice”.
Hainele second hand sunt la mare căutare în online  Foto Freepik com jpg
Cum câștigă românii mii de lei din vânzarea online a „vechiturilor”. Secretele succesului în comerțul de acasă
Comerțul cu lucruri la mâna a doua s-a mutat din piețele cenușii de la marginea orașelor pe platformele online, unde mii de români vând haine, electrocasnice sau obiecte uitate prin casă și câștigă mii de lei. Unii susțin că au descoperit secretul succesului în „vechituri”.
alimente supermarket foto shutterstock
Ce pericole aduce plafonarea generală a adaosului comercial când inflația depășește 5% — explicația simplă pentru toată lumea
Ideea introducerii unui mecanism automat de plafonare a adaosului comercial atunci când inflația depășește pragul de alertă de 5% este o măsură de politică economică extrem de tentantă electoral, dar plină de capcane structurale.
cuplu supărat  foto   Shutterstock jpg
De ce majoritatea limitelor pe care le punem nu funcționează niciodată
Toată lumea vorbește despre a pune limite sănătoase în relații. Și totuși, în viața reală, ele par să nu schimbe mare lucru. Motivul este surprinzător de simplu: multe dintre lucrurile pe care le numim „limite” sunt, de fapt, doar cereri adresate celorlalți.