Lui Cîțu i se „taie capul” chiar și cînd aduce vești bune

Publicat în Dilema Veche nr. 899 din 1 – 7 iulie 2021
Lui Cîțu i se „taie capul” chiar și cînd aduce vești bune jpeg

Sîntem în fața unui mic paradox. Veștile bune privind evoluția economiei, transmise de premierul Florin Cîțu, sînt primite cu nervozitate de public. Nu doar de adversarii politici, despre care putem înțelege că replică și atunci cînd este, și atunci cînd nu este cazul, dar o bună parte a publicului pare iritată de ambiția premierului de a vorbi despre progresele economiei românești.

Avem cîteva exemple. Florin Cîțu a vorbit despre statistica europeană care arată că prețurile alimentelor din România sînt cele mai mici din Europa. I s-a replicat că românii au printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, dar nimeni nu a mai remarcat că analiza europeană punea deja în balanță prețurile în raport de paritatea puterii de cumpărare. Adică metoda de analiză a statisticii europene raporta prețurile la nivelul veniturilor din fiecare stat european.

Culmea este că premierul a citat un studiu european, deci a avut dreptate. Dar reacțiile negative au venit, pentru că analiza europeană zguduie un mit. Și anume acela că prețurile din țară sînt egale sau mai mari decît cele din Europa de Vest. Este un mit înrădăcinat în ultimii 15-20 ani, atunci cînd românii au putut călători în Europa, dar el este construit pe o percepție subiectivă. În realitate, studiile europene arată că prețurile și tarifele din România sînt mai mici, statistic vorbind, decît cele din economiile dezvoltate ale Europei.

Tot Eurostat a publicat un studiu care arată că România a depășit mai multe state europene, printre care Ungaria și Grecia, în ceea ce privește consumul gospodăriilor. Așa arată statistica europeană și nu ar trebui să ne mire atît de tare, pentru că România este una din campioanele europene la creșterea consumului chiar și în anul pandemiei.

O altă analiză evocată recent de premierul Cîțu a fost cea privind datele statistice din România care arată că salariul mediu net a crescut, în aprilie 2021, mai mult decît rata inflației și, drept urmare, există o creștere a puterii de cumpărare. Și această informație a inflamat spiritele, o parte din public contestînd atît informația, cît și pe cel care a comentat-o, adică prim-ministrul.  

Sîntem ca în povestea cunoscută în care celor care aduc veștile rele li se taie capul. Acum, e invers. Unii dintre români ar vrea să îl decapiteze pe aducătorul veștilor bune.

Toți politicienii aflați la guvernare au tendința de a vorbi despre progresele economiei și, în general, despre realizările pe care le au. Invers, politicienii din Opoziție sînt de fiecare dată critici la adresa Guvernului, cu argumente mai mult sau mai puțin solide.

Într-o criză sanitară care afectează și economia, abordările au tendința de a se accentua. Cetățenii sînt undeva la mijloc, între știrile pozitive avansate de Putere și cele critice vehiculate de Opoziție. Dar, dincolo de ce spun politicienii și de ce arată datele statistice, publicul are propria percepție bazată pe ceea ce trăiește în fiecare zi. Oricît de mult le-ar vorbi politicienii despre viața lor, cetățenii au propria realitate despre consum, salariu sau puterea de cumpărare. Datele statistice sînt mai puțin importante, ele pot valida sau nu experiențele personale.

Din acest punct de vedere, mesajele prea optimiste ale premierului Cîțu pot fi „o sabie cu două tăișuri”. E clar că dacă le vei spune cetățenilor că, anul trecut, le-a crescut consumul sau că trăiesc mai bine decît unii europeni, mesajul se va lovi de realitatea subiectivă și vor exista două tabere. Unii români au un nivel de trai mai bun decît înainte de pandemie, altora le-a fost afectată puterea de cumpărare. Primii nu o vor spune răspicat în spațiul public, ceilalți, însă, vor fi mult mai vocali, acuzînd reprezentanții Guvernului că exagerează cu veștile bune.

Deci, în orice situație, din cauza crizei, evoluțiile pozitive din economie sînt primite cu circumspecție, iar forțarea prezentării unor știri pozitive de către premier poate irita o parte a publicului. De aceea, chiar și veștile bune nu ar trebui să fie prezentate într-un ton triumfalist, chiar dacă sînt absolut reale și vin din surse neutre precum statistica europeană. Criza nu a ieșit din mintea oamenilor și nu poate fi scoasă doar cu declarații, statistici și analize, ci cu decizii și măsuri concrete.

Este Florin Cîțu prea optimist? Sau de-a dreptul populist? Ca și în cazul altor politicieni, atunci cînd se încăpățînează să le spună concetățenilor cît de bine le merge, există riscul major ca realitatea statistică să fie diferită, în unele cazuri, de realitatea subiectivă.

Tentația de a vorbi despre efectele pozitive ale măsurilor luate de Guvern este mare. Ea trebuie, însă, temperată, pentru că publicul vrea ca premierul să își dovedească priceperea la ceea ce face, nu în materie de propagandă. Paradoxal, sînt vremuri în care, chiar și despre progresele economiei, politicienii trebuie să vorbească păstrînd o bună măsură.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro / Guvernul României

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Femeia fatală a anilor '70: „M-am săturat să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat!“ VIDEO
Talentată și frumoasă, Vasilica Tastaman, femeia fatală a anilor '70, a atras cu mare ușurință spectatorii în sălile de spectacole și bărbații în viața ei. Este una dintre marile actrițe pe care le-a avut România. Astăzi se împlinesc 20 de ani de la decesul artistei.
image
Céline Dion la 55 de ani. Ce i-ar fi declanșat boala nemiloasă: „I-au dispărut cei doi stâlpi și s-a prăbușit“
Cântăreaţa de origine canadiană, Céline Dion, este una dintre cele mai de succes interprete din istoria muzicii pop. În cei peste 35 de ani de carieră a vândut peste 250 de milioane de albume. S-a căsătorit cu impresarul ei cu care are trei copii și alături de care a rămas până finalul vieții lui.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.