Lui Cîțu i se „taie capul” chiar și cînd aduce vești bune

Publicat în Dilema Veche nr. 899 din 1 – 7 iulie 2021
Lui Cîțu i se „taie capul” chiar și cînd aduce vești bune jpeg

Sîntem în fața unui mic paradox. Veștile bune privind evoluția economiei, transmise de premierul Florin Cîțu, sînt primite cu nervozitate de public. Nu doar de adversarii politici, despre care putem înțelege că replică și atunci cînd este, și atunci cînd nu este cazul, dar o bună parte a publicului pare iritată de ambiția premierului de a vorbi despre progresele economiei românești.

Avem cîteva exemple. Florin Cîțu a vorbit despre statistica europeană care arată că prețurile alimentelor din România sînt cele mai mici din Europa. I s-a replicat că românii au printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, dar nimeni nu a mai remarcat că analiza europeană punea deja în balanță prețurile în raport de paritatea puterii de cumpărare. Adică metoda de analiză a statisticii europene raporta prețurile la nivelul veniturilor din fiecare stat european.

Culmea este că premierul a citat un studiu european, deci a avut dreptate. Dar reacțiile negative au venit, pentru că analiza europeană zguduie un mit. Și anume acela că prețurile din țară sînt egale sau mai mari decît cele din Europa de Vest. Este un mit înrădăcinat în ultimii 15-20 ani, atunci cînd românii au putut călători în Europa, dar el este construit pe o percepție subiectivă. În realitate, studiile europene arată că prețurile și tarifele din România sînt mai mici, statistic vorbind, decît cele din economiile dezvoltate ale Europei.

Tot Eurostat a publicat un studiu care arată că România a depășit mai multe state europene, printre care Ungaria și Grecia, în ceea ce privește consumul gospodăriilor. Așa arată statistica europeană și nu ar trebui să ne mire atît de tare, pentru că România este una din campioanele europene la creșterea consumului chiar și în anul pandemiei.

O altă analiză evocată recent de premierul Cîțu a fost cea privind datele statistice din România care arată că salariul mediu net a crescut, în aprilie 2021, mai mult decît rata inflației și, drept urmare, există o creștere a puterii de cumpărare. Și această informație a inflamat spiritele, o parte din public contestînd atît informația, cît și pe cel care a comentat-o, adică prim-ministrul.  

Sîntem ca în povestea cunoscută în care celor care aduc veștile rele li se taie capul. Acum, e invers. Unii dintre români ar vrea să îl decapiteze pe aducătorul veștilor bune.

Toți politicienii aflați la guvernare au tendința de a vorbi despre progresele economiei și, în general, despre realizările pe care le au. Invers, politicienii din Opoziție sînt de fiecare dată critici la adresa Guvernului, cu argumente mai mult sau mai puțin solide.

Într-o criză sanitară care afectează și economia, abordările au tendința de a se accentua. Cetățenii sînt undeva la mijloc, între știrile pozitive avansate de Putere și cele critice vehiculate de Opoziție. Dar, dincolo de ce spun politicienii și de ce arată datele statistice, publicul are propria percepție bazată pe ceea ce trăiește în fiecare zi. Oricît de mult le-ar vorbi politicienii despre viața lor, cetățenii au propria realitate despre consum, salariu sau puterea de cumpărare. Datele statistice sînt mai puțin importante, ele pot valida sau nu experiențele personale.

Din acest punct de vedere, mesajele prea optimiste ale premierului Cîțu pot fi „o sabie cu două tăișuri”. E clar că dacă le vei spune cetățenilor că, anul trecut, le-a crescut consumul sau că trăiesc mai bine decît unii europeni, mesajul se va lovi de realitatea subiectivă și vor exista două tabere. Unii români au un nivel de trai mai bun decît înainte de pandemie, altora le-a fost afectată puterea de cumpărare. Primii nu o vor spune răspicat în spațiul public, ceilalți, însă, vor fi mult mai vocali, acuzînd reprezentanții Guvernului că exagerează cu veștile bune.

Deci, în orice situație, din cauza crizei, evoluțiile pozitive din economie sînt primite cu circumspecție, iar forțarea prezentării unor știri pozitive de către premier poate irita o parte a publicului. De aceea, chiar și veștile bune nu ar trebui să fie prezentate într-un ton triumfalist, chiar dacă sînt absolut reale și vin din surse neutre precum statistica europeană. Criza nu a ieșit din mintea oamenilor și nu poate fi scoasă doar cu declarații, statistici și analize, ci cu decizii și măsuri concrete.

Este Florin Cîțu prea optimist? Sau de-a dreptul populist? Ca și în cazul altor politicieni, atunci cînd se încăpățînează să le spună concetățenilor cît de bine le merge, există riscul major ca realitatea statistică să fie diferită, în unele cazuri, de realitatea subiectivă.

Tentația de a vorbi despre efectele pozitive ale măsurilor luate de Guvern este mare. Ea trebuie, însă, temperată, pentru că publicul vrea ca premierul să își dovedească priceperea la ceea ce face, nu în materie de propagandă. Paradoxal, sînt vremuri în care, chiar și despre progresele economiei, politicienii trebuie să vorbească păstrînd o bună măsură.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro / Guvernul României

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Muşcătura de viperă: ce nu ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos
Muşcătura de viperă poate fi gravă, ajungându-se la deces în lipsa intervenţiei prompte. Specialiştii explică ce trebuie făcut şi, mai ales, ce nu trebuie făcut într-o astfel de situaţie. Sunt, de asemenea, măsuri de prevenţie şi informaţii pe care orice amator de drumeţii ar trebui să le cunoască.
image
Un bărbat care şi-a înşelat soţia a fost obligat de judecători să-i achite despăgubiri de 20.000 euro
Un bărbat care şi-a înşelat soţia şi a lăsat-o fără avere a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale şi compensatorii în valoare totală de 20.000 euro.
image
Păţania neaşteptată a unei românce în Grecia. „Asta cu seriozitatea şi amabilitatea grecilor e doar un mit”
O româncă spera să petreacă un concediu de vis în Grecia, iar pentru asta şi-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajunsă acolo, turista a avut o surpriză neplăcută.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.