Love story

26 noiembrie 2010
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Nu-mi dau prea bine seama de ce lui Ernie Rizzo ├«i era dat s─â se confrunte cu situa┼úii demne de cea mai bun─â literatur─â poli┼úist─â ┼či, prin urmare, a ajuns dup─â vreo dou─â decenii de meserie s─â fie socotit cel mai celebru detectiv particular al Americii. Cred c─â exist─â ceva imposibil de precizat ├«n anumi┼úi oameni ce atrage spre ei ├«nt├«mpl─âri neobi┼čnuite, ├«n vreme ce imensa majoritate tr─âie┼čte relativ anodin ┼či ia drept ├«nt├«mpl─âri spectaculoase coinciden┼úe banale sau evenimente care se ├«nt├«mpl─â chiar oricui. Ernie Rizzo atr─âgea situa┼úii-limit─â ├«n mod natural, a┼ča cum magnetul atrage pilitura de fier, c─âci altfel nu-mi explic de ce Mary Lancaster a venit tocmai la el ├«n birou, ├«n acea diminea┼ú─â.  De obicei, Ernie l─âsa prima ├«nt├«lnire cu noii clien┼úi ├«n seama unuia dintre asisten┼úii s─âi ┼či se implica direct numai dup─â ce sim┼úea c─â are pe mas─â un caz special, cu bun poten┼úial mediatic, cum ar fi cazurile care implicau celebrit─â┼úi sau cele ├«n care desf─â┼čurarea opera┼úiunilor specifice meseriei sale va scoate la iveal─â fapte atractive pentru marele public. Atunci, Ernie era irezistibil: se deghiza, orchestra adev─ârate intrigi, provoca f─âr─â s─â fie v─âzut, ├«┼či plasa, cu unic talent, resursele ├«n cele mai discrete locuri, pentru a ob┼úine informa┼úii despre cele mai discrete ├«nt├«mpl─âri. Totu┼či, ├«n acea zi, f─âr─â s─â aib─â habar cine este Mary Lancaster, a decis s─â o primeasc─â chiar el.  

Mary era o femeie trecut─â bini┼čor de 40 de ani ┼či ÔÇô dup─â cum va afla Ernie ├«n chiar primele minute ale conversa┼úiei ÔÇô bini┼čor c─âs─âtorit─â ÔÇô so┼úul ei, Joseph Lancaster III, de┼úinea un fond de investi┼úii cu portofoliu de miliarde de dolari. Respect├«nd constr├«ngerile acestui spa┼úiu tipografic, voi trece peste motiva┼úii ┼či merg direct la subiect: Mary vroia s─â-l omoare. I-a spus lui Ernie, exasperat─â, c─â angajase deja doi uciga┼či s─â-i fac─â so┼úului de petrecanie, dar am├«ndoi, ├«n dou─â ├«mprejur─âri diferite, rataser─â. Fie erau idio┼úi, ceea ce Mary credea, fie Dumnezeu ├«l iubea pe Joseph Lancaster III, ceea ce Ernie ├«ncepuse s─â cread─â dup─â ce Mary ├«i povestise pe larg cum uciga┼čii d─âduser─â gre┼č. Acum, Mary era dispus─â s─â-i ofere lui Ernie o sum─â enorm─â ├«n schimbul ducerii la bun sf├«r┼čit a crimei. ┼×tia c─â cineva ca Ernie nu poate rata a┼ča ceva. Imediat ce Mary a ie┼čit din biroul lui dup─â ce l-a anun┼úat, decis─â, c─â ├«i d─â 24 de ore s─â se g├«ndeasc─â la propunerea ei, Ernie ┼čtia c─â nu putea accepta oferta, dar se g├«ndea serios la ce trebuie s─â fac─â. Dac─â refuza ┼či uita c─â ├«nt├«lnirea a avut loc, va citi cur├«nd ├«n ziare c─â marele financiar Joseph Lancaster III a fost ucis, perspectiv─â care ├«l nelini┼čtea, deopotriv─â din considerente morale ┼či legale. Dac─â se ducea la Poli┼úie ┼či spunea ce anume vrea Mary Lancaster de la el, ├«┼či periclita serios viitoarea clientel─â, pentru c─â cei care merg la detectivul particular nu ar vrea s─â ┼čtie c─â, la o adic─â, acesta d─â fuga la Poli┼úie ┼či spune tot. A┼čadar, Ernie a decis s─â-l sune pe vechiul s─âu prieten de la FBI, ┼či s─â-i spun─â a┼ča: ÔÇ×B─âtr├«ne, m├«ine sear─â, la oraÔÇŽ m─â voi ├«nt├«lni cu o doamn─â la restaurantulÔÇŽ ┼či voi avea cu ea o conversa┼úie care ar putea fi extrem de interesant─â pentru tine. Dac─â e┼čti pe acolo, tu sau m─âcar aparatele tale, vei afla ceva ┼či, de acolo ├«nainte, faci ce creziÔÇť. A doua zi, la cin─â, Ernie a rugat-o pe Mary s─â reia povestea ┼či, dup─â ce a auzit ├«nc─â o dat─â ceea ce auzise cu o zi ├«nainte, a refuzat oferta ┼či a plecat acas─â. A doua zi, Mary a fost arestat─â ┼či Joseph Lancaster III a aflat, ┼čocat, c─â so┼úia lui umbla de un timp s─â-l omoare ┼či nu reu┼čea. Evident, a divor┼úat imediat. Evident, Mary a ├«ncasat vreo ┼čapte ani de ├«nchisoare.  

Anii au trecut ┼či, la un moment dat, Ernie prime┼čte la birou o scrisoare semnat─â de Joseph Lancaster III. Iat─â fragmentul cel mai interesant: ÔÇ×┼×tiu c─â sun─â bizar, dar am o mare rug─âminte la dumneavoastr─â. Peste o lun─â, Mary iese din ├«nchisoare. Trebuie s─â v─â spun c─â, dup─â ce am aflat ce a vrut s─â-mi fac─â, am decis s─â nu mai am absolut nici o leg─âtur─â cu ea ┼či, c├«nd am aflat c─â a mers la ├«nchisoare, m-am bucurat. ├Än timp ├«ns─â, am realizat c├«t de singur am r─âmas. Mi-a fost imposibil s─â-mi refac cumva via┼úa. Cam dup─â trei ani, de Cr─âciun, am primit de la ea o felicitare. C├«teva ur─âri reci, ┼či at├«t. Dar acel Cr─âciun ├«nsingurat, felicitarea ei ┼či o excelent─â predic─â a pastorului despre iertare ┼či dragoste m-au f─âcut s─â-i r─âspund. Nu o puteam ierta, dar nici nu puteam uita c─â cele mai fericite momente din via┼úa mea, acum trist─â, le-am tr─âit cu Mary. ┼×i uite-a┼ča, din r─âspuns ├«n r─âspuns, dup─â un an, am ajuns s─â o vizitez la ├«nchisoare. Poate c─â e ciudat, dar ceva s-a re├«nfiripat ├«ntre noi. Am ajuns s─â ne scriem tot mai des ┼či eu s─â o vizitez cu regularitate. Nu o s─â lungesc vorba. Am decis, ├«mpreun─â cu Mary, c─â a doua zi dup─â ce iese din ├«nchisoare ne rec─âs─âtorim. Eu unul nu pot f─âr─â ea ┼či, s├«nt absolut sigur, nici ea f─âr─â mine. Cum ┼čtiu ce mult bine ne-a┼úi f─âcut prin atitudinea dumneavoastr─â, v─â cer, domnule Rizzo, s─â fi┼úi na┼čul rec─âs─âtoririi noastre.ÔÇť 

P.S. Ernie Rizzo mi-a spus, mul┼úi ani mai t├«rziu, c─â aceast─â poveste a devenit scenariu pentru un film care a avut un frumos succes. N-am g─âsit niciodat─â filmul ┼či nici nu ┼čtiu dac─â, m─âcar, e a┼ča. Dar, dac─â nu e a┼ča, dac─â nimic din ceea ce am aflat de la dragul meu prieten nu e adev─ârat, este at├«t de mult omenesc ├«n aceast─â poveste, ├«nc├«t eu s├«nt absolut sigur c─â s-a ├«nt├«mplat.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.