Libertate de expresie pentru cine?

Publicat în Dilema Veche nr. 972 din 24 noiembrie – 30 noiembrie 2022
© wikimedia commons
© wikimedia commons

Cum de e posibil ca cineva care a interzis unui număr de 83 de milioane de oameni accesul la Twitter să poată folosi nestingherit platforma, pentru a-și posta mesajele care denigrează femeile și susțin atacul brutal asupra scriitorului Salman Rushdie? Mă refer la ayatollah-ul Ali Khamenei, liderul suprem al Republicii Islamice Iran, al cărui guvern ucide femei tinere care vor să-și poată purta părul la vedere.

Activista iraniano-americană Masih Alinejad a cerut ani la rîndul interzicerea accesului la platforma Twitter pentru Khamenei. În octombrie, Alinejad și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au primit distincția Oxi Courage pentru anul 2022, din partea Institutului pentru Pace al SUA. A i te opune lui Khamenei presupune într-adevăr curaj, după cum a arătat atacul din luna august asupra lui Rushdie, care are legătură cu fatwa emisă în 1989 de ayatollah-ul Khomeini, predecesorul lui Khamenei, care îl condamna pe Rushdie la moarte pentru blasfemie.

Cu doar trei ani în urmă, în 2019, Khamenei a numit acest verdict „solid și irevocabil”, iar ministrul de Externe iranian a refuzat să-l acuze pe agresorul lui Rushdie, învinuindu-l, în schimb, pe Rushdie. Cît despre Alinejad, ea a fost plasată sub protecția FBI începînd din luna august, cînd poliția a arestat și a pus sub acuzație un bărbat care plănuia să o ucidă.

Acum, după ce Elon Musk a cumpărat Twitter, cei care fac campanie pentru interzicerea accesului lui Khamenei la platformă încearcă să îl influențeze pe noul proprietar. Într-o scrisoare recentă, adresată celor care cumpără spațiu publicitar pe Twitter, Musk scria că a achiziționat Twitter deoarece „e important pentru viitorul civilizației să avem un spațiu public comun, în care o gamă vastă de puncte de vedere să poată fi dezbătute într-o manieră sănătoasă, fără a recurge la violență”. În caz contrar, avertizează Musk, șansa dialogului din rețelele de socializare se va disocia în „camere de rezonanță ale extremei drepte și ale extremei stîngi, care vor genera tot mai multă ură și vor diviza societatea în care trăim”.

Împărtășesc îngrijorarea lui Musk cu privire la ceea ce el numește „virusul mintal woke” – disponibilitatea de a ataca oameni care susțin puncte de vedere percepute ca fiind incorecte politic – și la lipsa unui dialog autentic care să acopere întregul spectru politic. De aceea, sînt unul dintre editorii fondatori ai revistei Journal of Controversial Ideas, a cărei a treia ediție tocmai a apărut. La fel ca Twitter, revista noastră oferă posibilitatea de a publica sub pseudonim, chiar dacă, în alte privințe, sîntem foarte diferiți. Twitter limitează mesajele la un număr de 288 de semne, în vreme ce noi acceptăm articole de pînă la 12.000 de cuvinte. Nu întîmplător, Twitter are 240 de milioane de utilizatori, în vreme ce noi am fost mulțumiți să obținem 50.000 de vizualizări – ceea ce nu-i puțin, pentru o revistă academică – în primul an de apariție.

Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie. Dar indiferent cum înțelegem această sintagmă, întrebarea care rămîne este cum se poate pune în practică așa ceva. La Journal of Controversial Ideas, toate articolele care trec de o examinare inițială sînt trimise, într-o formă care nu identifică autorul, unor experți, pentru o evaluare independentă, iar răspunsurile la articolele pe care le publicăm sînt tratate într-o manieră similară. Căutăm argumente bine gîndite, nu polemici.

Începînd de la prima solicitare de articole, cu mai bine de un an în urmă, am primit aproape 300 de propuneri; procentul nostru de articole acceptate e, în prezent, de 12%. Prin contrast, Twitter publică 6.000 de postări noi la fiecare secundă. Și a angaja suficient de mulți oameni pentru a verifica atîtea tweet-uri nu e viabil din punct de vedere economic, nici chiar pentru o companie de 44 de miliarde de dolari – iar Musk se pare că are de gînd să dea afară aproximativ 25% din angajații Twitter, nu să facă angajări suplimentare. Inteligența artificială ar putea fi soluția, dar ea nu e în prezent capabilă să distingă infailibil între tweet-uri care aduc contribuții constructive la dezbateri și cele care promovează tocmai ura și divizarea socială pe care Musk vrea să le prevină.

Musk s-a autodefinit ca un „absolutist al libertății de expresie”. El a sărbătorit achiziționarea cu succes a platformei Twitter, care are ca siglă o pasăre albastră, postînd tweet-ul „pasărea e eliberată”. Dar ridicarea tuturor restricțiilor cu privire la ceea ce se poate publica pe Twitter nu e un mod de a promova dezbaterea „într-o manieră sănătoasă”, între oameni cu idei foarte diferite. Fapt dovedit din plin de cele 1.200 de tweet-uri și retweet-uri rasiste și antisemite care au apărut pe site, cu ocazia unei campanii coordonate care a avut loc chiar în timpul finalizării de către Musk a achiziției.

Pentru a atinge lăudabilul scop al lui Musk, trebuie făcută o distincție între discursul care apelează la rațiune și la evidență, care urmărește să ne amplifice capacitatea de empatie și de înțelegere, într-un efort de a ne convinge să ne schimbăm modul de a gîndi – și discursul care urmărește să-i înfiereze pe ceilalți și să stîrnească ura față de ei.

Pesemne că Musk a înțeles asta. După preluarea companiei, el a postat un mesaj în care vorbea despre formarea unui „consiliu pentru moderarea conținuturilor, cu puncte de vedere cît mai diverse” și a adăugat că Twitter nu va lua „decizii majore cu privire la conținuturi sau la redeschiderea unor conturi” pînă cînd „acest consiliul nu se reunește”. O problemă care trebuie luată în considerare de către un astfel de organ e dacă Twitter ar trebui să ofere o tribună celor care pledează pentru un statut social subordonat al femeilor sau adepților pedepsei cu moartea pentru un discurs pe care religia lor îl consideră blasfemator.

Controlul unei platforme precum Twitter pune o putere imensă – și, astfel, o responsabilitate pe măsură – în mîinile unui singur individ. Buna exercitare a acestei responsabilități va depinde în mare măsură de Musk și de membrii consiliului pentru moderarea conținuturilor pe care acesta îi va alege.

Peter Singer, profesor de Bioetică la Universitatea Princeton, e fondatorul organizației caritabile The Life You Can Saveși autorul, printre altele, al volumelor Practical Ethics, The Life You Can Save, One World Now și Ethics in the Real World.

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLEŞU

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.