Legea-i lege și leru-i ler

Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg

Urm─âresc de mult─â vreme evolu╚Ťia legisla╚Ťiei ├«n domeniul culturii ╚Öi arhitectura institu╚Ťional─â, ╚Öi cred c─â ├«n╚Ťeleg destul de bine vulnerabilit─â╚Ťile sistemului, iner╚Ťia ╚Öi capacitatea de mobilizare. Cultura n-a fost nicic├«nd o prioritate pentru nici un partid aflat la putere. Asta se poate vedea cu ochiul liber: degradarea patrimoniului, starea de subdezvoltare a infrastructurii culturale, lipsa de competen╚Ťe manageriale, programele ├«nvechite, pr─âfuite din multe institu╚Ťii publice de cultur─â, lipsa mobilit─â╚Ťii artistice, accesul inegal la cultur─â etc. s├«nt, toate, efecte ale retard-ului legislativ ╚Öi ale subfinan╚Ť─ârii cronice. Dac─â finan╚Ťarea culturii de c─âtre stat ╚Ťine nu doar de asumarea politic─â a misiunii, ci ╚Öi de posibilit─â╚Ťile bugetare (reduse), legisla╚Ťia din domeniul culturii ar trebui s─â fie rezultatul unor negocieri ├«ntre partide, al unui consens politic. Istoria recent─â ne arat─â c─â acest consens a fost ├«ntrunit rapid ├«n jurul unor legi populiste ori inutile; ├«n schimb, cadrul legislativ cu adev─ârat relevant e mereu am├«nat p├«n─â ├«n punctul ├«n care e necesar─â adoptarea unei ordonan╚Ťe de urgen╚Ť─â.

O lege adoptat─â s─âpt─âm├«na trecut─â a st├«rnit mare v├«lv─â ├«n mediile culturale ÔÇô ╚Öi pe bun─â dreptate. E o form─â cras─â de demagogie ÔÇô o lege inutil─â, inoperabil─â, care nu spune nimic, ini╚Ťiat─â de deputatul (ast─âzi, ╚Öi ministru al Culturii) Bogdan Gheorghiu ╚Öi de senatoarea Alina Gorghiu. O ÔÇ×Lege privind instituirea perioadei 6-31 decembrie ca perioad─â oficial─â a s─ârb─âtoririi colindului rom├ónescÔÇŁ ╚Öi care ├«╚Öi propune, dup─â cum afl─âm din expunerea de motive, ÔÇ×salvgardarea colindelor pe teritoriul Rom├óniei ╚Öi ├«n comunit─â╚Ťile de rom├óni de pretutindeniÔÇŁ. Nu e clar de ce e nevoie de o lege de ÔÇ×salvgardareÔÇŁ a unei practici vii, r─âsp├«ndite, practicate la scar─â larg─â ÔÇô deci ├«n nici un caz amenin╚Ťate. La fel cum nu se ├«n╚Ťelege de nic─âieri de ce ar trebui precizat─â ├«n lege o perioad─â ÔÇ×oficial─âÔÇŁ a s─ârb─âtoririi colindului, c─âci practica a impus deja, neoficial, de secole, un calendar previzibil al colindatului.

Ce spune, de fapt, aceast─â lege? La art. 1, instituie perioada oficial─â a s─ârb─âtoririi colindului (6-31 decembrie). La art. 2, precizeaz─â c─â aceast─â perioad─â oficial─â a s─ârb─âtoririi colindului ÔÇ×poate fi marcat─â de c─âtre autorit─â╚Ťile publice centrale ╚Öi locale, de societatea civil─â precum ╚Öi de persoane fizice sau juridice prin organizarea de evenimente educative, de voluntariat, cu caracter social. De asemenea, consacrarea acestei perioade poate fi f─âcut─â ╚Öi prin participarea la orice astfel de evenimente. Autorit─â╚Ťile administra╚Ťiei publice centrale ╚Öi locale pot acorda sprijin logistic ╚Öi pot aloca fonduri din bugetele proprii ├«n vederea organiz─ârii ╚Öi derul─ârii ├«n bune condi╚Ťii a evenimentelor prev─âzute la alin. 1 ├«n limita aloc─ârilor bugetare aprobateÔÇŁ. La art. 3, stipuleaz─â c─â ÔÇ×unit─â╚Ťile educa╚Ťionale, unit─â╚Ťile de cult, centrele comunitare ╚Öi institu╚Ťiile culturale s├«nt invitate s─â participe la ac╚Ťiuni de promovare a practic─ârii colindatului, precum ╚Öi la identificarea ╚Öi crearea fondului de colinde noi ╚Öi vechiÔÇŁ. ├Än fine, la art. 4, precizeaz─â c─â ÔÇ×├«n termen de 60 de zile de la intrarea ├«n vigoare a prezentei legi, Ministerul Culturii, Ministerul Educa╚Ťiei ╚Öi Cercet─ârii precum ╚Öi Secretariatul de Stat pentru Culte vor ├«ntocmi un calendar de evenimente realizat cu ajutorul institu╚Ťiilor de resort ╚Öi cu implicarea reprezentan╚Ťilor societ─â╚Ťii civileÔÇŁ.  

Ce impact va avea aceast─â lege? ╚śi de ce era nevoie de ea? Autorit─â╚Ťile centrale ╚Öi locale puteau ╚Öi p├«n─â acum s─â acorde sprijin logistic sau s─â aloce fonduri pentru colidat & colind─âtori. Iar colind─âtorii puteau oricum s─â colinde, ÔÇ×neoficialÔÇŁ. Legea va oferi o justificare suplimentar─â aloc─ârii unor fonduri pentru asemenea ac╚Ťiuni. O justificare ├«n caz c─â organele de control ├«ntreab─â ÔÇ×pe ce baz─âÔÇŁ s-a f─âcut plata colind─âtorilor. Altminteri, pentru a ├«ncuraja aceast─â practic─â a colindatului ╚Öi pentru a p─âstra vie aceast─â expresie a patrimoniului imaterial, statul ╚Öi-ar fi putut asuma obliga╚Ťii mai greu de atins ╚Öi mai costisitoare, cum ar fi ├«ncurajarea ╚Öi finan╚Ťarea educa╚Ťiei pentru patrimoniu ori a educa╚Ťiei muzicale.

Din 209 senatori prezen╚Ťi, 255 au votat ÔÇ×pentruÔÇŁ aceast─â lege, 8 au votat ÔÇ×contraÔÇŁ, 42 s-au ab╚Ťinut ╚Öi 4 n-au votat. Pentru m─âsuri utile probabil c─â nu exist─â viziune ╚Öi nici consensÔÇŽ

V─âd aici ╚Öi o deriv─â absurd-comic─â a liberalismului: de la ÔÇ×o lege pentru to╚ŤiÔÇŁ la ÔÇ×o lege pentru totÔÇŁ (adic─â pentru orice). ├Än rest, r─âm├«ne cum spune c├«ntecul: leru-i ler!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.