Legea-i lege și leru-i ler

Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Urmăresc de multă vreme evoluția legislației în domeniul culturii și arhitectura instituțională, și cred că înțeleg destul de bine vulnerabilitățile sistemului, inerția și capacitatea de mobilizare. Cultura n-a fost nicicînd o prioritate pentru nici un partid aflat la putere. Asta se poate vedea cu ochiul liber: degradarea patrimoniului, starea de subdezvoltare a infrastructurii culturale, lipsa de competențe manageriale, programele învechite, prăfuite din multe instituții publice de cultură, lipsa mobilității artistice, accesul inegal la cultură etc. sînt, toate, efecte ale retard-ului legislativ și ale subfinanțării cronice. Dacă finanțarea culturii de către stat ține nu doar de asumarea politică a misiunii, ci și de posibilitățile bugetare (reduse), legislația din domeniul culturii ar trebui să fie rezultatul unor negocieri între partide, al unui consens politic. Istoria recentă ne arată că acest consens a fost întrunit rapid în jurul unor legi populiste ori inutile; în schimb, cadrul legislativ cu adevărat relevant e mereu amînat pînă în punctul în care e necesară adoptarea unei ordonanțe de urgență.

O lege adoptată săptămîna trecută a stîrnit mare vîlvă în mediile culturale – și pe bună dreptate. E o formă crasă de demagogie – o lege inutilă, inoperabilă, care nu spune nimic, inițiată de deputatul (astăzi, și ministru al Culturii) Bogdan Gheorghiu și de senatoarea Alina Gorghiu. O „Lege privind instituirea perioadei 6-31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătoririi colindului românesc” și care își propune, după cum aflăm din expunerea de motive, „salvgardarea colindelor pe teritoriul României și în comunitățile de români de pretutindeni”. Nu e clar de ce e nevoie de o lege de „salvgardare” a unei practici vii, răspîndite, practicate la scară largă – deci în nici un caz amenințate. La fel cum nu se înțelege de nicăieri de ce ar trebui precizată în lege o perioadă „oficială” a sărbătoririi colindului, căci practica a impus deja, neoficial, de secole, un calendar previzibil al colindatului.

Ce spune, de fapt, această lege? La art. 1, instituie perioada oficială a sărbătoririi colindului (6-31 decembrie). La art. 2, precizează că această perioadă oficială a sărbătoririi colindului „poate fi marcată de către autoritățile publice centrale și locale, de societatea civilă precum și de persoane fizice sau juridice prin organizarea de evenimente educative, de voluntariat, cu caracter social. De asemenea, consacrarea acestei perioade poate fi făcută și prin participarea la orice astfel de evenimente. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a evenimentelor prevăzute la alin. 1 în limita alocărilor bugetare aprobate”. La art. 3, stipulează că „unitățile educaționale, unitățile de cult, centrele comunitare și instituțiile culturale sînt invitate să participe la acțiuni de promovare a practicării colindatului, precum și la identificarea și crearea fondului de colinde noi și vechi”. În fine, la art. 4, precizează că „în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Cercetării precum și Secretariatul de Stat pentru Culte vor întocmi un calendar de evenimente realizat cu ajutorul instituțiilor de resort și cu implicarea reprezentanților societății civile”.  

Ce impact va avea această lege? Și de ce era nevoie de ea? Autoritățile centrale și locale puteau și pînă acum să acorde sprijin logistic sau să aloce fonduri pentru colidat & colindători. Iar colindătorii puteau oricum să colinde, „neoficial”. Legea va oferi o justificare suplimentară alocării unor fonduri pentru asemenea acțiuni. O justificare în caz că organele de control întreabă „pe ce bază” s-a făcut plata colindătorilor. Altminteri, pentru a încuraja această practică a colindatului și pentru a păstra vie această expresie a patrimoniului imaterial, statul și-ar fi putut asuma obligații mai greu de atins și mai costisitoare, cum ar fi încurajarea și finanțarea educației pentru patrimoniu ori a educației muzicale.

Din 209 senatori prezenți, 255 au votat „pentru” această lege, 8 au votat „contra”, 42 s-au abținut și 4 n-au votat. Pentru măsuri utile probabil că nu există viziune și nici consens…

Văd aici și o derivă absurd-comică a liberalismului: de la „o lege pentru toți” la „o lege pentru tot” (adică pentru orice). În rest, rămîne cum spune cîntecul: leru-i ler!

image png
Cum și ce se mai fură în România
Cum a fost cazul unui angajat din comerț, care vindea vinuri și care a fost condamnat nici mai mult, nici mai puțin decît la moarte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Franța și Estul
Însă frustrarea acumulată de estici începe să se vadă din ce în ce mai clar în politica internă a acestor state.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Frica lui Putin jpeg
De unde ne vine pericolul
Da, Biblia, cu poveștile ei incomode, a speriat pe mulți slabi de înger de-a lungul secolelor.
index jpeg 5 webp
Cleopatra și o doză din istoria berii
Spre deosebire de egipteni, care iubeau această băutură alcoolică, grecii și romanii nu prea o agreau, lor le plăcea vinul (poți să-i învinovățești?).
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Decivilizare și civilizare
Consolidăm aportul nostru la decivilizare și ne plîngem, apoi, că partea civilizată a societății nu se arată încîntată că este decivilizată.
image png
Ce înseamnă să fii viu?
„Dungile sînt ușor de explicat, dar ce ne facem cu partea de cal?”.
„Cu bule“ jpeg
Bobul, la modă
Bobul din domeniul coafurii feminine merită să intre în dicționare, alături de omonimele sale mai vechi și mai noi.
HCorches prel jpg
Banii, această chestiune măruntă
Dacă vrem sănătate și calitate, de aici trebuie să începem. De la bani, această chestiune măruntă.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Dacă Trump revine
Judecînd după comportamentul lui ca fost președinte, Trump nu s-a schimbat deloc.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Lifturi
Săptămîna trecută scriam despre incredibilul furnicar newyorkez.
O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.

Adevarul.ro

image
De ce ne sângerează gura uneori după ce mâncăm ananas
Ananasul este o gustare răcoritoare bogată în vitaminele C și B6, printre alte beneficii dietetice, dar conține și o enzimă atât de puternică încât este folosită și în bucătărie pentru frăgezirea cărnii, relatează IFL Science.
image
Obiceiuri scandaloase la români. Cum ajutau, în trecut, socrul și nașul la „consumarea“ căsniciei
În Principatele Române, în Evul Mediu, dar și în zorii modernității, la sate și în mahalale existau obiceiuri sexuale pe care lumea contemporană le-ar considera de neacceptat. De exemplu, socrul își ajuta fiul în noaptea nunții, același drept avându-l și nașul.
image
Cine este „Șeba”, fiul artist al ministrului rus al Apărării. Duce o viață de lux după ce a scăpat de mobilizare FOTO
Identitatea unui fiu nelegitim al ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a fost dezvăluită de fundația anticorupție a opozantului rus încarcerat Alexei Navalnîi, a relatat The Telegraph.

HIstoria.ro

image
Povești despre teatrul bucureștean
Iubim teatrul și ne mândrim cu actorii săi din toate generațiile. Azi aflăm povești despre teatrul bucureștean de la primele încercări, pe vremea lui Caragea Vodă, și până la apariția Teatrului Național din București.
image
Kosovo și reflectarea războaielor din această provincie în media.
Kosovo, o provincie din partea de sud a Serbiei, astăzi recunoscută doar de câteva state ca o țară de sine-stătătoare, se află de câteva decenii în prim-planul mass-mediei și constituie un subiect de interes, în principal datorită istoriei sale politice turbulente și a conflictelor care au degenera
image
Sosirea voluntarilor ardeleni la Iași (7 iunie 1917)
După eşecul campaniei din 1916, guvernul român şi Marele Stat Major, la începutul anului 1917, au început să pregătească pe teritoriul restrâns al Regatului, o amplă acţiune de refacere şi înzestrare modernă a unităţilor decimate în luptele din anul precedent.