Lege pentru citit

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
Bătălia cu giganții jpeg

Galaxiei de legi strîmbe sau inutile care reglementează domeniul culturii i se mai adaugă încă una: Legea privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii a fost adoptată recent. Ce spune ea? Pe scurt, că pe 15 februarie „se pot organiza activități culturale, sociale și educaționale prin care se evidențiază importanța lecturii, în special în formarea copiilor și tinerilor”. Pe lung, legea enumeră instituțiile și spune ce „pot” face de Ziua națională a lecturii. Astfel, „autoritățile publice centrale și locale, serviciile publice deconcentrate cu atribuții în domeniile educației și culturii, precum și instituțiile de învățămînt superior pot acorda sprijin material, financiar și logistic bibliotecilor, muzeelor, instituțiilor de învățămînt, organizațiilor neguveramentale, precum și altor instituții cu atribuții în domeniile educației și culturii pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii, în limita resurselor bugetare și logistice disponibile”. Autoritățile „pot organiza” activități educaționale și/sau culturale; muzeele, bibliotecile publice „pot acorda asistență de specialitate”; unitățile de învățămînt preuniversitar „pot organiza activități de promovare și încurajare a lecturii”; radioul și televiziunea publice produc și difuzează emisiuni de – ați ghicit! – încurajare a lecturii; ICR, ambasadele și consulatele „pot desfășura”... etc., etc. Totul – în limita resurselor bugetare. De parcă numai în data de 15 februarie ar trebui să citim! De parcă, în restul anului, autorităților și instituțiilor pomenite în lege nu le-ar fi permis să încurajeze lectura! De parcă instituțiile de învățămînt ori bibliotecile n-ar avea, oricum, drept misiune să promoveze cartea și cititul!

În țara europeană cu cel mai redus consum de carte, unde sistemul educațional nu e capabil să controleze fenomenul abandonului școlar și care oricum produce un număr mare de analfabeți funcțional, era nevoie, deja de multă vreme, de o inițiativă care să încurajeze lectura, de o campanie cu adevărat națională de promovare a cititului. Nu e cazul legii de față. Legile cu adevărat utile pentru a sprijini cartea au nevoie de o susținere parlamentară puternică și de un autentic angajament din partea statului. Inițiative de acest fel există, însă ele nu au reușit să întrunească un consens politic. Și modele europene există – legi și programe guvernamentale care chiar au adus cărțile mai aproape de oameni. În Franța, în Germania și în Italia, guvernele acordă vouchere sau pașapoarte culturale – bonuri valorice pa baza cărora tinerii își pot achiziționa cărți sau alte produse culturale. În Țările de Jos, guvernul federal finanțează, anual, o fundație care are menirea să sprijine librăriile: acestea pot cere micro-granturi pentru a organiza evenimente, lansări de carte sau cercuri de lectură; astfel, librăriile devin hub-uri comunitare, locuri de întîlnire în jurul cărților. Și Franța, și Germania sprijină, prin subvenție, librăriile, în ideea de a le asigura supraviețuirea în contextul presiunii comerciale tot mai puternice a lanțurilor de difuzare online. Țările cu sisteme de învățămînt solide precum Franța sau Suedia sprijină cercurile de lectură din școli cu fonduri pentru a putea invita scriitori, pentru a finanța pedagogi sau pentru a publica reviste literare făcute chiar de elevi. Mai peste tot în Europa occidentală guvernele finanțează programe de achiziții pentru bibliotecile publice ori școlare. În fine, în Polonia, campania națională de promovare a lecturii întreprinsă de mass-media publice îi încuraja pe părinți să le citească copiilor, în fiecare seară, dintr-o carte.

Cam astea ar fi soluțiile și în România: încurajarea cititului în școli, acordarea unor bonuri sau tichete pentru achiziția de carte, finanțarea librăriilor, mai ales a celor vulnerabile, aflate în zonele defavorizate, consolidarea rolului bibliotecilor – inclusiv prin programe de achiziții de noi titluri – și programe care să sprijine prezența scriitorilor în școli sau la evenimente publice pentru a stîrni interesul pentru carte și pentru lectură. (AFCN organizează, din 2016, în fiecare an, o sesiune de finanțare dedicată „promovării lecturii / susținerii culturii scrise”: zeci de proiecte pentru ateliere de lectură, recitaluri, micro-festivaluri au fost organizate cu sprijin din partea instituției – e un început, dar e prea puțin.)

Cam de toate acestea ar fi nevoie în România, nu de o lege care spune ce „pot” face instituțiile (doar în ziua 15 februarie!) „în limita bugetului”.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Panourile solare, un dezastru ecologic care așteaptă să se întâmple? Ce spun experții
În timp ce sunt promovate în întreaga lume ca o armă crucială de reducere a emisiilor de carbon, panourile solare pot provoca un dezastru ecologic după 25-30 de ani, cât este durata lor de viață.
image
Cauzele cutremurelor din vestul României. INFP: „Asta pune o presiune enormă”
Cutremurul din Arad s-a simțit în Ungaria, Croația și Serbia. Seismologii explică ce cauze produc cutremurele din zona de vest a țării.
image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.