Lege liberticid─â

Publicat în Dilema Veche nr. 781 din 7-13 februarie 2019
Lege liberticid─â jpeg

├Än Fran╚Ťa, Adunarea Na╚Ťional─â dezbate o lege numit─â anti-casseurs menit─â s─â sanc╚Ťioneze huliganismul ╚Öi violen╚Ťele ├«n cadrul manifesta╚Ťiilor. ├Än ultimele luni, de c├«nd cu protestele ÔÇ×vestelor galbeneÔÇť, care uneori au degenerat, sold├«ndu-se pe alocuri cu r─âni╚Ťi ╚Öi cu pagube materiale, autorit─â╚Ťile au sim╚Ťit nevoia unui instrument legislativ care s─â permit─â o interven╚Ťie decis─â ╚Öi imediat─â. Proiectul legislativ urm─âre╚Öte, dup─â cum a explicat ini╚Ťiatorul s─âu, ministrul de Interne Christophe Castaner, s─â-i protejeze pe cei care vor s─â participe la un protest pa╚Önic. Dar legea a generat numeroase polemici ╚Öi este contestat─â inclusiv de deputa╚Ťi ai coali╚Ťiei de guvernare La R├ępublique En Marche (LREM).

Criticii vorbesc despre un dispozitiv legal ÔÇ×ubuescÔÇť ori ÔÇ×orwellianÔÇť. ├Äntr-adev─âr, legea nu reprim─â autorii unor ac╚Ťiuni violente dup─â ce au comis faptele. Ci urm─âre╚Öte s─â previn─â eventuale acte de violen╚Ť─â interzic├«nd dreptul de a manifesta. Dispozi╚Ťia cea mai contestabil─â se g─âse╚Öte chiar ├«n paragraful al doilea, care ├«i permite prefectului s─â interzic─â dreptul de a manifesta oric─ârei persoane ╚Öi oric─ârui grup asupra c─ârora planeaz─â suspiciunea rezonabil─â c─â ar putea comite fapte ce pun ├«n pericol ordinea public─â. Criticii repro╚Öeaz─â c─â legea impune un control administrativ asupra dreptului (constitu╚Ťional) de a manifesta, c─â prerogativele judec─âtorului s├«nt preluate de autoritatea administrativ─â, ├«nc─âlc├«nd principiul fundamental al separa╚Ťiei puterilor ├«n stat, ╚Öi c─â dispozi╚Ťiile las─â spa╚Ťiu de manevr─â pentru decizii arbitrare, de vreme ce prefectul, adic─â un organ al Puterii, e chemat s─â constate (prin ce mijloace?) dac─â o persoan─â pune sau nu ├«n pericol ordinea public─â.

Legea anti-casseurs e conjunctural─â: pentru a r─âspunde unui context particular ╚Öi unor evenimente (nefericite) punctuale, se adopt─â o lege care structureaz─â pe termen lung societatea, care modific─â raportul de for╚Ťe, care schimb─â jocul. La doi ani dup─â Mai ÔÇÖ68 a mai existat o lege asem─ân─âtoare. Scopul acelei legi ÔÇô denumit─â, ├«n limbajul curent, tot ÔÇ×anti-casseursÔÇť ÔÇô era cumva justificat: autorit─â╚Ťile voiau s─â-i pun─â pe f─âpta╚Öi s─â pl─âteasc─â daunele provocate. Legiuitorul nu a urm─ârit s─â descurajeze protestele, ci s─â criminalizeze un fenomen mai degrab─â marginal, dar deloc neglijabil al manifesta╚Ťiilor: sp─ârg─âtorii de vitrine, vandalii, huliganii etc. Ceva mai bl├«nd─â dec├«t ini╚Ťiativa legislativ─â ├«n dezbatere acum, adic─â mai pu╚Ťin insidioas─â, acea lege era menit─â s─â-i responsabilizeze pe huligani. Problema e c─â pagubele erau puse ├«n c├«rca tuturor: un protestatar non-violent sau chiar un trec─âtor care se nimerea ├«n preajma unui grup de vandali putea fi tras la r─âspundere ╚Öi amendat ori chiar condamnat la ├«nchisoare, al─âturi de f─âpta╚Öii identifica╚Ťi. ├Äns─â ├«ntr-o ╚Ťar─â precum Fran╚Ťa, cu o ├«ndelungat─â ╚Öi foarte vie cultur─â a protestului, efectele nu au fost uitate: ├«n martie 1979 au fost condamna╚Ťi 35 de protestatari sau simpli trec─âtori, martori la violen╚Ťele produse ├«n timpul manifesta╚Ťiilor din Pia╚Ťa Operei. Poli╚Ťia nu a mai f─âcut nici o investiga╚Ťie suplimentar─â: prezen╚Ťa lor ├«n acel loc era o prob─â suficient─â pentru condamnare. Legea care a transformat responsabilitatea individual─â ├«n responsabilitate colectiv─â a fost p├«n─â la urm─â abrogat─â ├«n 1981. Vorba lui Montesquieu: o nedreptate f─âcut─â unui singur om e o amenin╚Ťare pentru to╚Ťi!

C├«t prive╚Öte at├«t de controversata lege de acum, ar mai fi de analizat chestiunea oportunit─â╚Ťii. Codul Penal condamn─â deja fapte precum cele vizate de legea antivandalism. Nu era deci nevoie de o lege care s─â previn─â asemenea acte ├«n cadrul manifesta╚Ťiilor. Apoi: ce semnal d─â Puterea ├«n Fran╚Ťa acum c├«nd, la ini╚Ťiativa pre╚Öedintelui, se desf─â╚Öoar─â ÔÇ×Marea DezbatereÔÇť, o consultare public─â la scar─â na╚Ťional─â? Pe de o parte, cet─â╚Ťenii s├«nt invita╚Ťi la dialog civic, pe de alt─â parte, li se pun la ├«ndoial─â bunele inten╚Ťii atunci c├«nd protesteaz─â ╚Öi li se servesc legi care descurajeaz─â protestul. Pentru c─â legea ├«i va intimida pe cet─â╚Ťeni, nu pe delincven╚Ťi. Dincolo de toate, legea e riscant─â pentru democra╚Ťie: azi, la putere este moderatul, centristul, democratul, pro-europeanul Emmanuel Macron. G├«ndi╚Ťi-v─â ├«ns─â c├«t de u╚Öor ar putea fi folosit─â aceast─â lege dac─â pre╚Öedint─â ar fi, s─â zicem, Marine Le Pen.

Foto: wikimedia commons

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.