Lecţia lui Ahmadinejad

Publicat în Dilema Veche nr. 191 din 8 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Operaţiunea de captare a sufletelor occidentale de către islamiştii radicali, despre care am vorbit aici acum cîteva săptămîni comentînd o substanţială "ieşire în presă" a lui Osama Bin Laden, a continuat cu apariţia la prestigioasa Columbia University din New York a lui Mahmoud Ahmadinejad, preşedintele Iranului. Spre deosebire de mesajele lui Bin Laden, care sînt mici conferinţe înregistrate în locuri necunoscute şi, apoi, difuzate, Ahmadinejad a avut în faţă o audienţă vie, formată, mai ales, din profesori şi studenţi. Ahmadinejad a fost pus în situaţia de a răspunde întrebărilor, ceea ce îi irită pe dictatori, după cum arată experienţa. În spaţiul cultural european - clădit pe o filosofie a "mirării", pe un spirit întrebător - nu există altă cale pentru a ajunge la adevăr. La noi, se întreabă. Şi tocmai sesiunea de întrebări de după discurs a fisurat operaţiunea de captatio a lui Ahmadinejad. Totuşi, omul a încercat şi, o spun cu oarecare teamă, nu a fost departe de reuşită. Iar data viitoare, sînt convins, va fi şi mai bun. Ahmadinejad a venit în faţa studenţilor şi profesorilor de la Columbia cu două idei principale, în fapt două abile manevre retorice, dovedind că ştie ceva despre spiritul asistenţei. Prima, să niveleze diferenţele dintre el şi auditoriu. "Şi eu sînt profesor" - a repetat adesea liderul iranian. "Conduc doctorate şi predau o dată pe săptămînă" - a spus la un moment dat. Apoi, a continuat spunînd că studenţii iranieni sînt la fel ca aceia din Statele Unite şi i-a invitat pe americani să meargă liber în orice universitate iraniană. Abilă manevră retorică, pentru că, se ştie, sufletul intelectualului vestic este atît de sensibil la descoperirea asemănărilor dintre el şi un "celălalt" venit din altă cultură. Nimic nu îl emoţionează mai mult pe occidentalul bine educat decît să descopere cît de mult seamănă cu cineva din altă parte a lumii. Este consecinţa firească a sentimentului de culpă pe care instrucţia umanistă îl produce asupra omului de rasă caucaziană provenit din interiorul spaţiului creştin. Tot ceea ce, vreme de secole, a constituit depozitul de motive de preeminenţă a Europei în faţa lumii non-europene (şi admit că, în parte, acest depozit conţinea idioţenii) s-a convertit, de o sută de ani încoace, într-o povară morală care menţine vie o vinovăţie istorică. Aşadar, este o datorie morală pentru intelectualul european să convingă şi să se lase convins că diferenţele nu există sau că, dacă există, nu sînt bariere. Cum îndeplinirea datoriei morale produce satisfacţie, după cum ne învaţă o linie maiestuoasă de gîndire europeană, de la stoici la Kant, orice discurs al unui non-european în care se marchează asemănările şi se propune solidaritate va produce plăcere auditoriului intelectual european. A doua manevră abilă a fost mesajul de pacifist. Într-o Americă devastată politic şi moral de eşecul din Irak, o Americă în care, oricum, rana Vietnam nu se cicatrizase încă, să vii în faţa mediului liberal universitar cu un mesaj pacifist este cel mai bun lucru. Mai mult, să arăţi că establishment-ul politic al momentului minte cînd te califică drept agresiv, în realitate tu fiind paşnic, asigură succesul oricărui paria internaţional. Preşedintele Bush spune că vrem război, dar noi nu vrem - iată ceea ce intelectualitatea liberală americană aproape că aşteaptă să audă. Şi Ahmadinejad a dat din plin auditoriului de la Columbia tocmai acest mesaj. Însă, întreaga construcţie retorică a preşedintelui iranian şi-a pierdut doza de persuasiune la momentul întrebărilor. Întrebat fiind de ce Iranul execută homosexualii, Ahmadinejad a răspuns că pedeapsa cu moartea este acceptabilă în cazul infracţiunilor foarte grave, precum traficul de droguri (care distruge tineretul în Iran aşa cum îl distruge şi în America) sau al infracţiunilor de violenţă. "Şi voi aveţi pedeapsa cu moartea", a spus Ahmadinejad făcînd prima, mică, gafă - căci mediile liberale americane, cum se ştie, se opun vehement acestui tratament penal. Dar întrebarea nu s-a referit la infracţiuni, ci la homosexuali - a insistat moderatorul. Iar Ahmadinejad a răspuns: "În Iran nu există homosexuali ca aici, la voi". Acesta a fost momentul în care iranianul a pierdut mica sa bătălie. Firesc, răspunsul său a fost întîmpinat cu rîsete. Apoi, o altă întrebare s-a referit direct la declaraţia lui Ahmadinejad conform căreia Iranul doreşte ştergerea de pe hartă a Israelului. "Este adevărat că asta doriţi?" Preşedintele a ocolit răspunsul şi, cînd moderatorul a insistat din nou, a replicat: "Îmi puneţi o întrebare şi vreţi să răspund într-un anume fel, ceea ce nu e conform spiritului academic". Aici, iarăşi, Ahmadinejad a pierdut. De asemenea, discursul său excesiv de religios a supărat urechile academice americane. Altfel, nimeni nu a avut ce obiecta la diatribele lui împotriva "imperialismului" şi pot să-mi închipui că fraze de genul "Dacă ţara voastră are dreptul la un program nuclear, a mea de ce să nu aibă?" au putut găsi un ecou pozitiv în multe conştiinţe americane. Una peste alta, operaţiunea lui Ahmadinejad de a cîştiga de partea sa un segment important al intelectualităţii americane a eşuat. Pentru moment. Nu mă îndoiesc că abilul şi charismaticul lider iranian va învăţa din lecţia aceasta. Următoarea sa apariţie în faţa unui auditoriu occidental, oriunde şi oricînd va fi, îl va găsi mai bine pregătit. Va şti mai multe despre "punctele delicate" ale sufletului occidental şi va puncta chiar acolo, evitînd, totodată, cu mai multă măiestrie gafele care îi minează mesajul. Problema este că, în acest război cultural, noi nu prea avem ce trimite în inima Islamului. Liderii noştri sînt produse de eprubetă ale unei birocraţii plictisitoare, iar mesajul democratic este greu de transmis în mediile culturale non-europene, fondate pe inegalitate. În plus, cînd ne pornim să o facem, o facem prost, căci ne imaginăm că o combinaţie ideală între forţa armatelor noastre şi banii noştri poate democratiza lumea largă. Greşim. Şi nu dăm semne că ne-am opri din persistenţa în această greşeală.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Tentativă de omor în trafic. Pietoni loviți intenționat cu mașina pe trotuar. Una dintre victime a fost ulterior înjunghiată
Doi bărbați au fost arestați preventiv sub acuzația de tentativă la omor după ce unul dintre ei a lovit în plin cu mașina doi pietoni care mergeau pe trotuar, iar cel de-al doilea s-a dat jos din autovehicul și a înjunghiat-o apoi pe una dintre victime
image
Prețurile de pe litoralul românesc au luat-o razna. Cât au ajuns să coste produsele obișnuite din supermarket
Luna mai este aproape de final iar comercianții de pe litoralul românesc pun la punct ultimele detalii pentru noul sezon de vacanțe. Chiar dacă turiștii nu se înghesuie deocamdată în stațiuni, multe afaceri deja și-au deschis porțile
image
Istoria romanțată a Hotelului Intercontinental, unde s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar" VIDEO
Simbol al Capitalei, Hotelul Intercontinental a fost inaugurat în luna mai a anului 1975. De-a lungul timpului, aici au înnoptat personalități ale lumii și tot aici s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar".

HIstoria.ro

image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.