Lăsaţi presa să ajungă la cititori!

Publicat în Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie – 4 octombrie 2017
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Distribuitorii de presă au anunțat săptămîna trecută că, în sectorul 4 al Capitalei, Primăria îi reprimă pur și simplu închizînd, abuziv, chioșcurile. La ora la care scriu aceste rînduri, se organizează chiar o grevă de-o zi a distribuitorilor de presă din București. Primăria sectorului zice că nu-i așa, se jură că adoarme seara și se trezește dimineața cu libertatea presei în minte, că se închină la ea ca la o icoană și dă cu cifre: doar în ultimul an au autorizat zeci de chioșcuri. Distribuitorii zic invers, că în ultimul an Primăria îi fugărește prin sector, că le refuză autorizările, că pune Poliția Locală pe ei. La o primă vedere, ai zice că ne aflăm într-una din acele tipice situații dîmbovițene, tulburi și zgomotoase, fără importanță, în care tarabagiii se ceartă cu Primăria. Totuși, acest incident este doar un episod al unei tragedii care durează de prea mulți ani: prăbușirea rețelelor de distribuție a presei.

În România anului 2017, orașe întregi nu mai au nici măcar un punct de difuzare a presei. Nu mai vorbim de rural – acolo aproape că nici un editor de presă nu-și mai pune în minte să ajungă. Mari artere ale marilor noastre orașe sînt lipsite de puncte de difuzare a presei. Cartiere întregi din aceste mari orașe nu au nici măcar un chioșc. Ședințele lunare de management ale publicațiilor încep, invariabil, cu anunțul că unul sau doi sau trei distribuitori locali de presă au dispărut de la ultima întrevedere.

Nu puțini sînt cei care susțin că asistăm la un tăcut efort, îndelung și transpartinic, al tuturor partidelor de a subția pe cît se poate legătura dintre presă și public. Un public mai numeros asigură, de fapt, independența presei, căci îi permite să se autosusțină. Dimpotrivă, un public mai firav duce, pe de o parte, la salarii mici în presă, ceea ce face imposibilă angajarea unor oameni de calitate și, pe de altă parte, la nevoia de supraviețuire prin injecții de bani aduși de patroni din alte afaceri, ceea ce pune presa direct în buzunarul acestora și o transformă într-o păpușă servilă. Avem presa pe care o avem, în primul rînd, pentru că nu avem cititori. Și, iată, una dintre cauzele cele mai importante pentru care nu avem cititori este îngustarea pînă aproape de sufocare a accesului publicațiilor la ei. Aceeași este și situația în piața de carte – lipsa librăriilor este direct legată de faptul că românii citesc cel mai puțin din UE. Aceeași este situația pieței de film – ce folos să ai cîțiva excelenți oameni de film la București, dacă nu mai există cinematografe în țară? Aceeași este situația în piața de muzică – lipsa sălilor de concert face să avem una dintre cele mai insignifiante piețe muzicale dn Europa. Aud că, în România, țară cu aproape 20 de milioane de locuitori, un disc de aur înseamnă o vînzare de 5000 de unități, adică exact cît în Singapore (5,6 milioane de locuitori) sau în Islanda (aproape 400.000 de locuitori)! Facem figură de primitivi și idioți cu această lipsă de interes pentru dezvoltarea infrastructurii menite să susțină o relație cît mai vastă între creator și public. Înțelegem asta?

În general, legătura dintre cultură în sensul cel mai larg și oameni este, la noi, un fel de punte strîmtă din frînghii care se clatină de cîte ori cîte un primar își asmute copoii după un chioșc pe a cărui tarabă stă cuvînt scris. Nu mă miră că, în fața acestei realități, a înflorit conspiraționismul. Cineva ne vrea tîmpiți, cred foarte mulți. De ce ne vrea tîmpiți? Aici răspunsul e imprecis: ca să ne fure sau ca să ne manipuleze sau ca să jucăm pe sîrmă, în fine, nu e clar. Cine ne vrea tîmpiți? Aici, imaginația românului explodează și indică precis pe dușman: rușii, americanii, Mossad-ul, ungurii, pesediștii, băsiștii, masonii, Soros, oculta, finanța, cancelariile etc. – meniul e enorm și fiecare servește ce i se potrivește mai bine. Dar dacă, de fapt, nu ne vrea nimeni tîmpiți, ci ne tîmpim noi înșine, zi de zi, ceas de ceas și-n proporție de masă, ca să zic așa?

Știu, orice pledoarie pro domo sua este primită cu maximă neîncredere în România, țara neîncrederii cronicizate. Totuși, încerc. Mai ales că pledoaria mea este doar prin efect pentru cauza propriei noastre case, revista Dilema veche. Pledoaria mea este, de fapt, pentru apărarea libertății presei, pentru drepturile noastre, ale autorilor din presa scrisă, de a scrie pentru dumneavoastră, și dreptul dumneavoastră de a avea acces la ce scriem noi. În plus, și noi, cei care scriem presa pe care o citiți, sîntem cititori de presă la rîndul nostru. Așadar, cînd spun că pledoaria mea este, de fapt, pentru noi toți, nu greșesc. Este o pledoarie pentru sănătatea societății în care trăim, căci căile de comunicare între cei care fac presă scrisă și public trebuie să fie, tot timpul, 100% deschise. Așa cum sîngele trebuie să circule neoprit prin organism ca să fim sănătoși, ziarele și revistele trebuie să circule neoprite peste tot, pentru ca țara să fie sănătoasă. Chiar dacă acum Primăria sectorului 4 va deveni mai rezonabilă, chestiunea tot nu se va rezolva. E nevoie de o lege care să protejeze în mod real real vînzarea de tipărituri în România.

Ca orice politician (deși el era departe de fi chiar orice politician), Thomas Jefferson se enerva pentru că ziarele scriau altfel decît credea el că trebuie să scrie. Poate că el avea dreptate, poate că ziarele aveau dreptate – nici măcar acum, după atîta timp, istoricii nu cad de acord asupra acestei chestiuni. Dar el, Thomas Jefferson, a scris una dintre cele mai puternice fraze ce s-au scris vreodată despre presă. Într-o scrisoare din 1787, spune: „…dacă ar fi să cadă asupra mea sarcina de a decide dacă să avem un guvern fără presă sau o presă fără guvern, nu aș avea nici o clipă de ezitare să aleg a doua variantă“. Cînd vom pricepe că o asemenea idee pusă la fundamentul unei țări o face cea mai puternică din lume, vom putea să sperăm că avem un viitor.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

politist local
„Cel mai zelos“ polițist local din România, reținut. Dădea amenzi pentru fapte inventate
Un polițist local din Dumbrăvița, județul Timiș (una dintre cele mai bogate comune din România), a fost reținut pentru 24 de ore, fiind acuzat că a aplicat zeci de amenzi pentru fapte inventate.
Bianca Elena Calian finalista The Miss Globe 10  foto arhiva personala jpg
Bianca Elena Călian, românca de la The Miss Globe. Concursul de frumusețe se desfășoară în Albania
Concursul de frumusețe The Miss Globe are loc în perioada 1-15 octombrie, în Albania. Una dintre cele 61 de concurente este o româncă: Bianca Elena Călian, o tânără de 24 ani din Pitești.
Martin Jordan sosie Gordon Ramsay foto Antena 1 jpg
„Chefi la cuțite“, vizitați de Gordon Ramsay. „Când îți demontează farfuriile de la amuletă, te gândești: «Îți e permis, maestre»“
În ediția de miercuri a show-ului culinar de la Antena 1, chefii au avut un șoc total când l-au văzut în platou pe celebrul Gordon Ramsay.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.