La un ocean distanță
SUA și Europa sînt la un ocean distanță. Oceanul s-a lăbărțat în cei patru ani scurși de cînd e președinte Donald Trump. Dar pare că distanța dintre Europa și America e ceva mai mică decît cea dintre America și Europa. Pentru că vechiul continent se simte în continuare mult mai legat economic, geopolitic și afectiv de America decît se simte America legată de Europa. E ca o iubire între două surori. Cea mare o iubește sincer și necondiționat pe cea mică, deși aceasta s-a emancipat și uneori pare că a luat-o razna.
Alegerile prezidențiale americane stîrnesc agitație și în cancelariile europene. Rezultatele sînt așteptate cu emoție și încordare. Indiferent cine va fi președinte începînd cu ianuarie 2021, e mult de lucru pentru a reface această relație. Cu puțin timp înaintea alegerilor din SUA, programate pe 3 noiembrie, ministrul german de Externe Heiko Maas vorbește într-un articol despre „un nou început” în relațiile transatlantice. „Noi, germanii, am învățat un lucru de la SUA în ultimele decenii: democrația are nevoie de reguli acceptate de toți reprezentanții săi. Asta înseamnă că există nu numai învingători străluciți, ci și buni învinși. Asta presupune cultivarea unei relații civilizate cu democrații. Acolo unde cei care gîndesc diferit sînt transformați în dușmani, democrația are de suferit.” Sarcina viitorului președinte american ar fi fie aceea de a închide rupturile pe care această campanie electorală le-a extins.
O Americă repliată spre sine, preocupată de propriile clivaje, înseamnă o Americă mai slabă în plan internațional. Pentru Europa, asta înseamnă un impuls suplimentar să-și (re)definească prioritățile în materie de securitate. Europenii au crezut că, în relația cu Statele Unite, anumite principii, cum ar fi, de pildă, articolul 5 cu privire la solidaritatea membrilor NATO, sînt eterne și imuabile. S-au bazat constant pe SUA și s-au implicat prea puțin ca să rezolve, pe cont propriu, crizele din vecinătate. Donald Trump a arătat mai degrabă dispreț pentru principii, fiind mult mai preocupat de cadrul formal și de susținerea financiară a Alianței. Indiferent cine va cîștiga alegerile americane, Europa va trebui să-și cultive obiectivele de securitate, crede Heiko Maas. „Doar o Europă care face eforturi pentru a-și îngriji în mod independent propriile interese de securitate va rămîne un partener atractiv pentru SUA în viitor. Și de aceea trebuie să fie în continuare preocuparea noastră. Pentru că nu există o alternativă responsabilă pentru Europa la parteneriatul de securitate cu SUA.” Președintele Franței Emmanuel Macron sugera și el, recent, o refacere a relației: „Un aliat pe care îl iubim este un aliat pe care alegem să îl iubim. Nu îl iubim pentru că sîntem total dependenți de el”. Soluția lui Macron e „fără divorț, ci o cameră separată”.
Realegerea lui Donald Trump înseamnă o accelerare a driftului: Europa, începînd cu Germania și Franța, își va accentua autonomia față de SUA. Dar nici dacă va fi ales Joe Biden, care a anunțat o reorientare a politicii internaționale americane inclusiv spre Europa, această mișcare nu va putea fi evitată. E drept, candidatul democratic pare mai eurofil decît Donald Trump: a promis că SUA vor restabili acordul climatic de la Paris (semnat în 2015 de Barack Obama, abandonat în 2018 de Donald Trump), că, odată ales președinte, va găzdui la Washington un summit al democrației despre principii, valori și bune practici și că va reînscrie America pe calea multilateralismului.
Dar viitorul relațiilor transatlantice va fi determinat mai degrabă de politica față de Beijing decît de legăturile dintre Washington și capitalele europene. Și Donald Trump, și Joe Biden cred că ascensiunea Chinei reprezintă marea provocare strategică pentru SUA în viitorul apropiat. Așa că într-acolo se vor îndrepta eforturile diplomatice. E o miză importantă și pentru Europa. Și Germania, și Franța văd aici potențialul cooperării transatlantice. Chiar dacă realitățile economice sînt diferite – Europa rămîne cel mai important partener economic al Chinei –, principiile sînt comune. Și SUA, și Europa cred în democrație, drepturile omului și comerț liber. SUA ar putea deci găsi în Europa un avocat eficient al acestor principii.
