„La chiuvetă”

Rapiditatea cu care se răspîndesc inovațiile glumețe ale limbajului colocvial și ale jurnalismului este impresionantă: o formulă ingenioasă are succes, devine rapid clișeu, își extinde sensul în contexte tot mai îndepărtate de cel inițial, e folosită pînă la sațietate, apoi intră în inventarul relativ stabil de expresii populare sau, cel mai adesea, e pur și simplu abandonată. Sintagma la chiuvetă, care în decurs de cîteva luni a devenit aproape termen tehnic, este una dintre cele mai recente ilustrări ale acestui proces. Fenomenul răspîndirii și al extinderii sale, petrecut sub ochii noștri, ne poate face să înțelegem mai bine mecanismul lingvistic care a dus în timp la obscurizarea atîtor locuțiuni și expresii populare și argotice cărora azi nu le mai putem găsi motivația semantică și pentru explicarea cărora lingviștii au imaginat diverse scenarii. Răspîndirea din trecut a unor inovații expresive nu beneficia de canalele de comunicare actuale, dar se petrecea, foarte probabil, prin conversație, snoave și bancuri, cîntece la modă, prin divertismentele populare ale epocilor trecute.

Probabil că un cititor al viitorului nu ar înțelege mare lucru din formulări ca „și-a făcut doctoratul la chiuvetă” (hotnews.ro, comentarii); „poate are doctorat la chiuvetă” (facebook.com) și, dacă le-ar întîlni într-un text păstrat din vremea noastră, ar avea nevoie de o notă de subsol cu explicații suplimentare. Enunțurile umoristice citate – care mizează pe surpriza lingvistică și pe complicitatea cititorului conectat la actualitate – dovedesc că sintagma la chiuvetă a căpătat deja un sens negativ mai general: „fals”, „fictiv”.

Formula vaccinare la chiuvetă s-a bucurat de un succes rapid, devenind în scurt timp eticheta publicistică preferată pentru a denumi obținerea frauduloasă a certificatelor de vaccinare, în urma unor vaccinări fictive. Succesul formulei se explică prin concretețea imaginii pe care o creează și prin efectul comic produs de scurtcircuitarea unui întreg scenariu (evocînd conținutul fiolei cu vaccin vărsat în chiuvetă, în loc să-i fie injectat unui pacient). Efectul umoristic este cu atît mai puternic, cu cît presupune și o tensiune psihologică, legată de risipă și de absurditatea mai adîncă a gestului. Comicul rezultă din contrastul stabilit între o aparență de denumire oficială, medicală (a unui tip de vaccinare) și sensul real, distructiv. de non-vaccinare, în care atributul clasificator neagă total actul. Foarte rapid, formula a devenit dominantă, în titlurile jurnalistice: „Vaccinare la chiuvetă, în Dolj” (digi24.ro); „Vaccinarea la chiuvetă, «la modă» în România” (mediafax.ro); „Cum funcționa «uzina» de vaccinare la chiuvetă din Vîlcea” (observatornews.ro) etc. Din textele articolelor se observă că formula acoperă diferite sisteme de fraudare a procesului de vaccinare, pentru care chiuveta a devenit doar o emblemă. Sintagma la chiuvetă se folosește în legătură cu verbul a vaccina, cu substantivul vaccin – „Cei care voiau «vaccin la chiuvetă» pentru a obține certificatul verde” (tvmneamt.ro) – și chiar cu sinonime ale acestora: „Medicii care imunizau «la chiuvetă» le-au spus judecătorilor că au eliberat certificatele false «din milă»” (stireadeiasi.ro); „a fost reţinut pentru imunizare la chiuvetă” (observatornews.ro).

În același context este uneori folosită și formula concurentă din pix, mai veche, desemnînd în limbajul colocvial alcătuirea de acte fictive, fără acoperire în realitate: „avem mii de români vaccinaţi fix «din pix»” (adevarul.ro), „vaccinarea «din pix» a colegului ei de birou” (money.ro); uneori, cele două sintagme apar împreună: „a cam vaccinat din pix, la chiuvetă, vreo 2.000 de persoane” (gazetanord-vest.ro).

Formula este folosită – cu satisfacție suplimentară („Nu se întîmplă doar în România!”, national.ro) – și în traducerea și rezumarea știrilor externe, în care nu apar termeni colocviali similari: „În Sicilia, vaccinarea la chiuvetă i-a băgat după gratii pe cei care au solicitat certificate fictive și pe asistenta care i-a ajutat” (digi24.ro); „Austriecii s-au vaccinat «la chiuvetă» pe bandă rulantă” (ziuanews.ro). În știrea „Un medic belgian este suspectat de vaccinarea «la chiuvetă» a 2.000 de persoane” (hotnews.ro), varianta românească își sporește prin limbaj pitorescul, în comparație cu textul inițial al agențiilor de presă, unde termenii folosiți erau neutri (în franceză fraude, fausses vaccinations, în  engleză fraud, false COVID vaccinations).  

Clișeul jurnalistic apare deja în contexte noi, mizîndu-se uneori doar pe sonoritatea lui, în asociere cu un context total diferit („Guvernarea la chiuvetă, doar în prosop”, newsweek.ro), reținînd ideea de distrugere („Democrație la chiuvetă”, catavencii.ro) sau, cel mai adesea (ca în exemplele citate mai sus, despre doctorate), specializîndu-se pentru a desemna falsificarea datelor și frauda: „Mii de pacienți, consultați «la chiuvetă», în Buzău” (realitatea.net). Noile asocieri sînt surprinzătoare și amuzante prin absurdul imaginii, dar formula are puține șanse de a se impune ca atare în limbă, dincolo de actualitatea imediată.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).