L-a citit Valer Dorneanu pe Immanuel Kant? Opinii minoritare ┼či libertate de expresie la CCR

Publicat în Dilema Veche nr. 713 din 19-25 octombrie 2017
L a citit Valer Dorneanu pe Immanuel Kant? Opinii minoritare ┼či libertate de expresie la CCR jpeg

C├«nd Monitorul Oficial a publicat Hot─âr├«rea 1/2017 a Cur┼úii Constitu┼úionale a Rom├óniei (CCR) privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente, reac┼úiile din pres─â au ar─âtat nelegalitatea hot─âr├«rii (Radu Carp, ÔÇ×Avem nevoie de opinii separate la Curtea Constitu┼úional─â?ÔÇť, Adev─ârul, 28 iunie). Altele s-au oprit asupra motivelor (Liviu Avram, ÔÇ×Ce crim─â a comis Livia Stanciu. Culisele Scandalului de la Curtea Constitu┼úional─âÔÇť, Adev─ârul, 24 iunie). Concluzia sugerat─â este c─â s├«ntem ├«n fa┼úa unui abuz de putere al pre┼čedintelui CCR, Valer Dorneanu.

Nelegalitatea hot─âr├«rii nu este singura form─â prin care se exteriorizeaz─â abuzul de putere. Acesta reprezint─â o practic─â cu un substrat deopotriv─â legal ┼či filozofic. De interes aici este cenzura instituit─â de hot─âr├«re. Pluralitatea de opinii nu e neap─ârat o premis─â a controlului constitu┼úional; se na┼čte abia ├«n orizontul unei solu┼úii, ├«n faza de deliberare. Pronun┼úarea, ultima faz─â procesual─â, presupune deja existen┼úa unei opinii majoritare care va emana decizia. Numai c─â nu tot timpul opinia majoritar─â este unanim─â, astfel c─â mai r─âm├«n 1-4 judec─âtori care au dreptul legal ┼či obliga┼úia moral─â de a exprima alt─â p─ârere. Opiniile minoritare s├«nt: concurente (atunci c├«nd se adopt─â solu┼úia, dar nu ┼či motivarea acesteia) ┼či separate (├«n ipoteza ├«n care solu┼úia ┼či motivarea s├«nt diferite sau chiar opuse). A┼čadar, opinia minoritar─â, sub cele dou─â forme ale sale, reprezint─â un drept procedural care apar┼úine at├«t judec─âtorilor de instan┼úe, ├«n procedura civil─â, c├«t ┼či judec─âtorilor constitu┼úionali, ├«n procedura contenciosului constitu┼úional. Acest drept se subsumeaz─â, a┼čadar, regulii privind independen┼úa judec─âtorilor, dar ┼či regulii privind libertatea de expresie.

Art. 1 din hot─âr├«re enun┼ú─â patru reguli privind redactarea opiniilor minoritare. Dintre acestea, trei s├«nt interdic┼úii, iar dintre interdic┼úii cele mai delicate s├«nt urm─âtoarele dou─â: ÔÇ×Aprecierile cu caracter senten┼úios, ostentativ, provocator sau cu tent─â politic─â, precum ┼či cele care duc la o asemenea finalitate s├«nt interziseÔÇť; ÔÇ×nu poate transgresa dincolo de punctul de vedere al judec─âtorului pentru a se transforma ├«ntr-o critic─â punctual─â la adresa deciziei Cur┼úii Constitu┼úionale, neput├«ndu-se constitui ├«ntr-un examen partinic sau ├«ntr-o critic─â f─â┼úi┼č─â la adresa acesteiaÔÇť. Pot aceste reguli negative s─â fie analizate sub aspectul cenzurii, adic─â al limit─ârii nelegitime ┼či nelegale a libert─â┼úii de expresie? ├Än sine, regulile atrag critici doar sub aspectul ambiguit─â┼úii. Al─âturate procedurii cuprinse la art. 2 ┼či 3, regulile se transform─â ├«ntr-o cenzur─â nelegal─â (pentru motivele de mai sus) ┼či nelegitim─â (pentru motive ce vor fi ar─âtate mai jos). Astfel, opinia minoritar─â se pred─â pre┼čedintelui CCR, dimpreun─â cu decizia pe care o pune ├«n discu┼úie. Pre┼čedintele poate solicita reformularea sau, ├«n caz de neconformare, respinge publicarea opiniei minoritare ├«n Monitorul Oficial, al─âturi de decizie. L─âs├«nd la o parte faptul c─â prin aceast─â hot─âr├«re pre┼čedintele este investit cu puteri care exced legii, CCR cap─ât─â puteri suplimentare care o preschimb─â dintr-o institu┼úie independent─â ├«ntr-una autonom─â (R. Carp). ├Äntre timp, diferi┼úi speciali┼čti se ├«ntreab─â ├«n ce m─âsur─â CCR ┼či-a mai arogat prin decizia 377/2017 ├«nc─â o prerogativ─â: anularea hot─âr├«rilor judec─âtore┼čti definitive pe temei de neconstitu┼úionalitate. Motiv─ârii acestei decizii ├«i lipse┼čte opinia minoritar─â. Ar fi util ├«ns─â de ┼čtiut dac─â absen┼úa reprezint─â un prim efect al hot─âr├«rii ├«n cauz─â. Dac─â da, s-ar confirma principiul c─â puterea se m─âre┼čte prin putere ┼či, totodat─â, ipoteza acestui articol: libertatea de expresie reprezint─â o garan┼úie ├«mpotriva abuzului de putere, iar mecanismul checks and balances prin care puterile se controleaz─â ┼či se echilibreaz─â reciproc cuprinde nu doar o component─â institu┼úional─â (modul de rela┼úionare al institu┼úiilor unele fa┼ú─â de altele pentru ca nici una s─â nu fie mai puternic─â dec├«t celelalte), ci ┼či componenta libert─â┼úii de expresie.

Constitu┼úia pare s─â excepteze CCR de la regul─â, c─âci deciziile pronun┼úate s├«nt: 1) ÔÇ×general obligatoriiÔÇť, adic─â valabile pentru toate institu┼úiile statului ┼či cu efecte pentru viitor, ceea ce confer─â caracterul unei veritabile legi; 2) ÔÇ×definitiveÔÇť, adic─â nu pot fi contestate prin apel sau recurs la o instan┼ú─â ierarhic superioar─â, adic─â ceva mai mult dec├«t o lege. Deci CCR se sustrage componentei institu┼úionale. R─âm├«ne ca principiul fundamental al separa┼úiei ┼či echilibrului puterilor care a reprezentat achizi┼úia major─â a filosofiei politice formulat─â de Locke ┼či Montesquieu, pe baza c─âreia s-au n─âscut Statele Unite ale Americii ┼či ÔÇ×visul americanÔÇť pentru ├«ntreaga lume, s─â subziste doar ├«n libertatea de expresie. Dat fiind c─â aceasta a fost sever ├«ngr─âdit─â prin hot─âr├«rea nr. 1, avem un prim ┼či important indiciu al gravit─â┼úii situa┼úiei. ┼×i, totu┼či, ├«n ce fel este util─â libertatea de expresie ├«n eficacitatea acestui mecanism de control ┼či echilibrare al puterii? Desigur, opinia minoritar─â nu produce efecte juridice, urm├«nd ca decizia majorit─â┼úii plenului s─â devin─â ÔÇ×general obligatorie ┼či definitiv─âÔÇť. Numai c─â opinia minoritar─â, concurent─â, dar mai ales separat─â, creeaz─â o bre┼č─â ├«n puterea unic─â a CCR, iar bre┼ča provine din interior. Anticip├«nd metafora lui Kant, ├«nveli┼čul dur nu e spart din exterior prin for┼úa institu┼úional─â, ci din interior prin subtilitatea argumentativ─â. Simplul fapt al existen┼úei unei opinii minoritare, indiferent de soliditatea argumentului, arat─â c─â cineva a g├«ndit diferit ┼či c─â institu┼úia nu este atot├«n┼úeleapt─â. Puternic─â este, f─âr─â discu┼úie, dar nu ┼či atot┼čtiutoare. Cenzur├«nd opiniile minoritare ┼či ├«ncredin┼ú├«nd unui singur om acest privilegiu, CCR ┼či-a diminuat capacitatea autocritic─â. ├Än absen┼úa opiniilor separate ┼či concurente, motivarea ├«ns─â┼či devine un efect al puterii, iar nu un rezultat al deliber─ârii, al confrunt─ârii ┼či configur─ârii argumentelor. Or, analiz├«nd sub aspectul inten┼úiei legiuitorului, dorin┼úa a fost de a desemna oameni capabili de argument, c─âci modul de pronun┼úare al CCR nu este prin emitere de legi, ci prin interpretare, adic─â prin desf─â┼čurarea de argumente. O institu┼úie care, func┼úion├«nd pe principiul colegialit─â┼úii, ├«┼či sl─âbe┼čte capacitatea autocritic─â, ac┼úioneaz─â, dar nu g├«nde┼čte. ┼×i mai este ceva: fiecare opinie minoritar─â, ├«n func┼úie de soliditatea argumentului ┼či autenticitatea inten┼úiei autorului acestuia, poate s─â ascund─â semin┼úele unei eventuale decizii institu┼úionale de a reveni asupra propriei jurispruden┼úe. C├«nd o institu┼úie a c─ârei jurispruden┼ú─â reprezint─â izvor de drept alege s─â revin─â asupra propriei istorii acest lucru nu ├«nseamn─â doar modestie institu┼úional─â, capacitate autocritic─â, ci renun┼úare la atributul infailibilit─â┼úii. Desigur, timpul este cel care judec─â, ├«n ultim─â instan┼ú─â, corectitudinea unei opinii minoritare. Abia din perspectiva faptelor pe care le-a generat decizia majorit─â┼úii se poate delibera asupra corectitudinii unei opinii minoritare. Dar ├«nainte ca timpul s─â hot─ârasc─â asupra r─âspunderii pe care o au judec─âtorii constitu┼úionali ├«n deciziile pe care le adopt─â, dat─â fiind for┼úa cople┼čitoare a acestora, este nevoie ca ace┼čtia s─â aib─â capacitatea autocritic─â ┼či bunul-sim┼ú de a vedea c─â ei, ca autori ai deciziei institu┼úionale sau succesori ai acesteia, s-au ├«n┼čelat.

Lupta pentru libertatea de expresie este, pesemne, cea mai aprig─â ┼či, totodat─â, cea mai durabil─â din c├«te s-au dus vreodat─â. B─ât─âliile pentru teritorii, bunuri au putut fi intense, dar niciodat─â de durat─â. Ast─âzi, e un drept c├«┼čtigat, dar nici m─âcar acum definitiv, c─âci multiplicarea situa┼úiilor de limitare reprezint─â o permanent─â ispit─â. Dac─â privim tradi┼úia intelecutal─â care a sus┼úinut aceast─â lupt─â, rezult─â f─âr─â t─âgad─â c─â cenzura, ├«n toate formele sale, a reprezentat marca specific─â a tiranului. Ast─âzi, cazurile legitime de ├«ngr─âdire a libert─â┼úii de expresie asupra c─ârora exist─â o bogat─â jurispruden┼ú─â a cur┼úilor europene privesc instigarea la ur─â ┼či cazul special al neg─ârii unor genocide. ├Än rest, nici m─âcar calomnia ┼či insulta nu mai reprezint─â situa┼úii de limitare ├«n ┼ú─ârile democratice. De ce ar reprezenta punerea ├«n discu┼úie a obiectivit─â┼úii, temeiniciei ┼či obligativit─â┼úii deciziilor CCR, prin opiniile minoritare, un caz de limitare a libert─â┼úii de exprimare? De ce ar fi mai important imperativul protej─ârii imaginii CCR care aduce periculos de mult preten┼úiei divine de infailibilitate dec├«t imperativul libert─â┼úii de exprimare a judec─âtorului constitu┼úional? Acestea s├«nt coordonatele cenzurii operate de CCR care justific─â ├«ntr-un fel stilistica unor comentatori care echivaleaz─â opiniile minoritare cu ÔÇ×opiniile disidenteÔÇť (L. Avram). ├Än democra┼úie exist─â majoritate ┼či minoritate. ├Än dictaturi exist─â putere ┼či disiden┼ú─â. Ceea ce d─â consisten┼ú─â celor dou─â perechi conceptuale este admisibilitatea ┼či chiar dezirabilitatea libert─â┼úii de expresie, respectiv inadmisibilitatea ┼či indezirabilitatea acestei libert─â┼úi a min┼úii de a g├«ndi ┼či de a spune ceea ce g├«nde┼čte.

Immanuel Kant, Moses Mendelssohn, Johann Fichte s├«nt trei dintre g├«nditorii de care se leag─â ap─ârarea peremptorie a libert─â┼úii de expresie. To┼úi au c─âzut victime ale cenzurii, dar, cu dib─âcie stilistic─â, au ┼čtiut s─â o dep─â┼čeasc─â. ├Än 1784, Immanuel Kant este chemat s─â intervin─â ├«ntr-o polemic─â public─â ┼či r─âspund─â la ├«ntrebarea: ÔÇ×Ce este Iluminismul?ÔÇť Dat fiind c─â Prin┼úul Frederick, ┼či el tot un ┼čef ca dl Dorneanu, a hot─âr├«t ├«ngr─âdirea concesiei pe care a reprezentat-o iluminismul prusac, Kant a produs un text care, ├«n plin─â cenzur─â, ap─âra libertatea de expresie ┼či, totodat─â, ar─âta for┼úa coroziv─â a acestui drept ce confer─â omului demnitate. A ├«nceput prin a distinge ├«ntre ÔÇ×uzul privat al ra┼úiuniiÔÇť ├«n virtutea c─âruia omul ca angajat trebuie s─â se supun─â institu┼úiei ┼či ÔÇ×uzul public al ra┼úiuniiÔÇť ├«n virtutea c─âruia omul ca g├«nditor trebuie s─â se exprime public prin argument, inclusiv prin criticarea faptelor institu┼úionale la care s a raportat ca angajat. A fost un artificiu menit s─â conduc─â la esen┼ú─â; m├«ng├«indu ┼či prin┼úul pe cre┼čtet, supusul Kant arat─â for┼úa argumentului fa┼ú─â de puterea institu┼úional─â: ÔÇ×C├«nd natura a dat na┼čtere, sub acest ├«nveli┼č, unei semin┼úe de care se ├«ngrije┼čte cu at├«ta tandre┼úe, adic─â ├«nclina┼úia ┼či voca┼úia pentru g├«ndirea liber─â, aceast─â tendin┼ú─â influen┼úeaz─â la r├«ndul ei, progresiv, mentalitatea poporului (ceea ce-l face ├«ncet-├«ncet capabil s─â ac┼úioneze liber) ┼či, ├«n final, chiar principiile guvern─ârii, care consider─â profitabil pentru ea ├«ns─â┼či s─â trateze omul ÔÇô care devine din acel moment mai mult dec├«t o ma┼čin─â ÔÇô conform demnit─â┼úii saleÔÇť (trad. Daniel Mazilu). Prezum┼úia optimist─â a acestui text, dar nu total nefondat─â ├«n lumina protestelor de strad─â din ultimii trei ani, este c─â orice cet─â┼úean are capacitatea ┼či datoria de a se exprima liber, prin argument. Kant sugereaz─â astfel un alt folos al opiniilor minoritare: instan┼úa superioar─â CCR la care se face apelul moral este colectivitatea cet─â┼úenilor care av├«nd decizia ┼či opiniile minoritare pot ├«mp─âr┼úi, cu propria minte, dreptatea ultim─â. Sanc┼úiunea nedrept─â┼úii este de natur─â moral─â, dar problematic─â pentru func┼úionarea democra┼úiei: ne├«ncrederea. Pretext├«nd cu ap─ârarea institu┼úiei, hot─âr├«rea CCR risc─â s─â diminueze ├«ncrederea cet─â┼úenilor, liantul care face posibil─â existen┼úa unei comunit─â┼úi na┼úionale ┼či care fluidizeaz─â leg─âtura dintre cet─â┼úeni ┼či institu┼úii. Libertatea de expresie materializat─â prin argument reprezint─â un drept intrinsec al omului ┼či un combustibil pentru ├«ncrederea cet─â┼úeanului. Dar chiar ┼či dac─â n-ar fi a┼ča, nu trebuie subestimat─â for┼úa pe care negarea o reprezint─â pentru formarea ra┼úiunii: cet─â┼úenii se pot forma ca judec─âtori ai CCR prin simpla lectur─â a unor opinii minoritare la deciziile majorit─â┼úii. 

Nicolae Dr─âgu┼čin este doctor ├«n filozofie ╚Öi cercet─âtor ╚Ötiintific la Institutul Na╚Ťional pentru Studierea Holocaustului ÔÇ×Elie WieselÔÇť. Acest articol nu reprezint─â punctul de vedere al INSHR-EW.

Foto: Valer Dorneanu, adevarul.ro

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.