Kolakowski

Publicat în Dilema Veche nr. 284 din 24 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe 17 iulie, a murit Leszek Kolakowski. Firesc, toate ziarele poloneze au avut prima pagină de a doua zi îndoliată. Firesc, în presa din România, abia pe 20 iulie a apărut un semn " în Evenimentul Zilei o convorbire in memoriam cu Vladimir Tismăneanu, un ardent admirator şi un profund cunoscător al marelui polonez. Jurnaliştii noştri au decis că dispariţia lui Leszek Kolakowski nu înseamnă mare lucru pentru românul contemporan. Poate că au dreptate. Nu mă pot opri să nu speculez amar nu atît pe seama ignoranţei presei noastre, cît pe seama irelevanţei pe care figura unuia dintre cei mai importanţi intelectuali est-europeni ai ultimului secol o are pentru mica noastră republică îndesată în sine. Cu ani în urmă, Tony Judt începea un articol " devenit legendar între timp " despre Kolakowski astfel: "Leszek Kolakowski este un filozof polonez. Dar nu pare nici just, nici suficient să-l definim astfel"*. Kolakowski a fost cît se poate de polonez, aici nu încape nici o îndoială. În acelaşi timp, însă, a fost mai mult decît atît. Scria excelent în patru limbi străine, s-a simţit foarte bine şi la Univeristatea din Lodz şi la cea din Montreal şi la Yale şi la University of Chicago şi la Berkeley şi la Oxford, iar aderenţa sa la mediile intelectuale, fie ele mai puţin libere (ca în Polonia postbelică), fie libere, a fost totală. Însă dimensiunea universală a personalităţii sale nu venea numai din faptul că poseda toate dexterităţile specifice unui intelectual "al lumii", ci din experienţa sa. Leszek Kolakowski a trăit cu deplină onestitate marea dramă a otrăvirii cu utopie urmată de o spectaculoasă vindecare şi apoi a mărturisit-o, folosind toate aceste dexterităţi. Kolakowski, născut în 1927, a crezut deplin în marxism, apoi a crezut cu rezerve şi, în final, nu a mai crezut deloc. Cristopher Hitchens şi-l aminteşte reacţionînd la afirmaţia marxistului intratabil Georg Lukacs conform căreia oricît de rea ar fi forma de existenţă a socialismului la un moment dat şi într-un loc anume, tot e preferabil celui mai bun capitalism, astfel: "Sigur că da. Avantajele Albaniei faţă de Suedia sînt evidente!". Dar pînă a-şi cîştiga pe deplin dreptul moral de a spune aceste lucruri în Occident, Kolakowski a trecut prin întuneric. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi imediat după aceea a fost un marxist fervent. Delirul antisemit al polonezilor de atunci şi ocupaţia nazistă a ţării sale l-au dus direct în imperiul intelectual al celui mai periculos opiu al secolul XX: marxismul leninist. Deja la mijlocul anilor ’50, începe să fie mai nuanţat în opţiuni. Îl preferă pe tînărul Marx bătrînului Marx, consideră că marxismul trebuie rafinat prin interpretări contemporane şi devine ceea ce se chema, atunci, un revizionist. La finele anilor ’50 consideră că nu există nici o instanţă morală superioară conştiinţei umane şi că determinismul istoric zis "materialist dialectic" este o prostie. Crede atît de mult în autonomia individului, în puterea raţiunii şi în primatul conştiinţei, încît consideră că lumea întreagă este produsul minţii noastre care produce, kantian, clasificări şi ordonări. Vedem bine, marxismul e la mare distanţă. Prin 1957, Wladislaw Gomulka însuşi îl atacă direct într-o plenară a Partidului Muncitoresc Polonez. În 1968 a părăsit Polonia, într-un exil care va dura pînă la căderea comunismului. Textele lui vor influenţa decisiv motivaţiile intelectualilor strînşi, în anii ’80, în jurul Solidarităţii. În Occident, se aşază la stînga. Dar evoluează treptat şi, în ultimele decenii de viaţă, puţini dintre intelectualii de stînga ai momentului îl mai enumeră printre amici. Două sînt concluziile fundamentale la care a ajuns Kolakowski. Prima, că stalinismul este o consecinţă firească, naturală, a marxismului. Apărătorii marxismului spun că derapajele dictatoriale ale stîngii sovietizate au fost, de fapt, abateri de la marea învăţătură şi că ele sînt imputabile oamenilor politici şi nu doctrinei ca atare. Kolakowski este, poate, cel mai însemnat filozof care argumentează contrariul. În impunătorul op în trei volume Direcţii principale în marxism: apariţie, dezvoltare, disoluţie, apărut la Paris în 1976-1978, Kolakowski explică impecabil cum de marxismul aplicat nu are alt destin decît acela de a eşua în tiranie. Această carte rămîne pînă astăzi cea mai amplă tratare a marxismului ca fenomen non-economic şi este documentul copleşitor al unei treziri. Kolakowski pare a-şi fi găsit în Occident echilibrul intelectual de care avea nevoie. Se distanţează faţă de marxism şi rămîne la fel de distant, cum a fost întotdeauna, faţă de fenomenul religios. L-a pasionat creştinismul şi a fost unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului sectar şi eretic. De altfel, pasiunea lui pentru religie ca obiect de studiu data încă în anii polonezi " în 1966 a scris prefaţa la ediţia poloneză a Tratatului de istorie a religiilor de Mircea Eliade. Dar nu a crezut niciodată. Egal distanţat faţă de marxism şi faţă de religie, dar deopotrivă preocupat intelectual de amîndouă, Kolakowski va analiza marxismul ca pe o religie şi va persista în a sublinia efectele nocive pe care le are pentru oameni credinţa în marxism, o "falsă religie". Pentru Kolakowski, stalinismul, maoismul, dar şi nazismul sînt generate de acelaşi mecanism aberant ca orice fanatism religios: abdicarea raţiunii. Spirit voltairian, Leszek Kolakowski avea, după mărturiile celor care l-au cunoscut, un sentiment acut al deziluziei care putea, uneori, să pară cinism. Cristopher Hitchens îşi aminteşte că, în anii studenţiei sale la Oxford, a participat la seminarul lui Kolakowski şi a susţinut o lucrare, plecînd de la o carte a opozantului est-german Rudolph Bahro, în care explica cum se poate reforma din mers socialismul real. Kolakowski l-a concediat uşor plictisit pe tînărul Hitchens spunîndu-i că sistemul socialist nu se poate reforma decît prin dispariţie şi că ardoarea socialistă a junelui este, pentru el, "un film pe care l-am mai văzut şi ştiu cum se termină". A doua concluzie a lui Kolakowski, exprimată în scrierile sale, dar încă mai apăsat spusă de la catedră, este aceea că în momentul în care muncitorii chiar vor pune mîna pe putere oriunde în Europa de Est, comunismul se va sfîrşi ca într-o ironie supremă a istoriei. Aşa a fost să fie, iar cel mai bun exemplu este căderea regimului comunist din chiar Polonia sa. Pînă la urmă, destinul lui Kolakowski este una dintre cele mai frumoase poveşti intelectuale ale secolului XX, arătîndu-ne că, şi în vremea ciumei, mintea poate funcţiona onest. O poveste a salvării este oricînd binevenită. Mulţumim, Leszek Kolakowski! * "Goodbay to all that?" în The New York Review of Books, iulie 2006.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Imagini din mega-închisoarea din El Salvador, cu mii de deținuți dezbrăcați încătușați. „Au văzut exteriorul pentru ultima oară”
Imagini teribile cu deținuți aduși în gigantica închisoare din El Salvador (America Centrală) deschisă în 2023, publicate de autoritățile din această țară, au făcut, joi, înconjurul lumii.
image
O țară europeană a descoperit un zăcământ mai important decât petrolul și gazul și amenință monopolul deținut, până acum de China
O descoperire uriașă pentru Europa a fost făcută, recent. Compania minieră Rare Earths Norway a anunțat descoperirea celui mai mare zăcământ dovedit de pământuri rare din Europa continentală, situat la Fen Carbonatite Complex din sud-estul țării.
image
Cum a reacționat patronul unui bar după ce şase turişti au băut 27 de beri la micul dejun şi au plecat fără să plătească
Şase studenţi aflaţi în Italia cu Erasmus s-au oprit la un bar din Bari şi au consumat un mic dejun bogat cu cafea, cornuri și nu mai puțin de 27 de beri. La final, nu s-au mai obosit să plătească nota de plată. „A fost doar o scăpare de câteva secunde și nu i-am mai văzut”, a spus patronul păgubit.

HIstoria.ro

image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.
image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.