Kolakowski

Publicat în Dilema Veche nr. 284 din 24 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe 17 iulie, a murit Leszek Kolakowski. Firesc, toate ziarele poloneze au avut prima pagină de a doua zi îndoliată. Firesc, în presa din România, abia pe 20 iulie a apărut un semn " în Evenimentul Zilei o convorbire in memoriam cu Vladimir Tismăneanu, un ardent admirator şi un profund cunoscător al marelui polonez. Jurnaliştii noştri au decis că dispariţia lui Leszek Kolakowski nu înseamnă mare lucru pentru românul contemporan. Poate că au dreptate. Nu mă pot opri să nu speculez amar nu atît pe seama ignoranţei presei noastre, cît pe seama irelevanţei pe care figura unuia dintre cei mai importanţi intelectuali est-europeni ai ultimului secol o are pentru mica noastră republică îndesată în sine. Cu ani în urmă, Tony Judt începea un articol " devenit legendar între timp " despre Kolakowski astfel: "Leszek Kolakowski este un filozof polonez. Dar nu pare nici just, nici suficient să-l definim astfel"*. Kolakowski a fost cît se poate de polonez, aici nu încape nici o îndoială. În acelaşi timp, însă, a fost mai mult decît atît. Scria excelent în patru limbi străine, s-a simţit foarte bine şi la Univeristatea din Lodz şi la cea din Montreal şi la Yale şi la University of Chicago şi la Berkeley şi la Oxford, iar aderenţa sa la mediile intelectuale, fie ele mai puţin libere (ca în Polonia postbelică), fie libere, a fost totală. Însă dimensiunea universală a personalităţii sale nu venea numai din faptul că poseda toate dexterităţile specifice unui intelectual "al lumii", ci din experienţa sa. Leszek Kolakowski a trăit cu deplină onestitate marea dramă a otrăvirii cu utopie urmată de o spectaculoasă vindecare şi apoi a mărturisit-o, folosind toate aceste dexterităţi. Kolakowski, născut în 1927, a crezut deplin în marxism, apoi a crezut cu rezerve şi, în final, nu a mai crezut deloc. Cristopher Hitchens şi-l aminteşte reacţionînd la afirmaţia marxistului intratabil Georg Lukacs conform căreia oricît de rea ar fi forma de existenţă a socialismului la un moment dat şi într-un loc anume, tot e preferabil celui mai bun capitalism, astfel: "Sigur că da. Avantajele Albaniei faţă de Suedia sînt evidente!". Dar pînă a-şi cîştiga pe deplin dreptul moral de a spune aceste lucruri în Occident, Kolakowski a trecut prin întuneric. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi imediat după aceea a fost un marxist fervent. Delirul antisemit al polonezilor de atunci şi ocupaţia nazistă a ţării sale l-au dus direct în imperiul intelectual al celui mai periculos opiu al secolul XX: marxismul leninist. Deja la mijlocul anilor ’50, începe să fie mai nuanţat în opţiuni. Îl preferă pe tînărul Marx bătrînului Marx, consideră că marxismul trebuie rafinat prin interpretări contemporane şi devine ceea ce se chema, atunci, un revizionist. La finele anilor ’50 consideră că nu există nici o instanţă morală superioară conştiinţei umane şi că determinismul istoric zis "materialist dialectic" este o prostie. Crede atît de mult în autonomia individului, în puterea raţiunii şi în primatul conştiinţei, încît consideră că lumea întreagă este produsul minţii noastre care produce, kantian, clasificări şi ordonări. Vedem bine, marxismul e la mare distanţă. Prin 1957, Wladislaw Gomulka însuşi îl atacă direct într-o plenară a Partidului Muncitoresc Polonez. În 1968 a părăsit Polonia, într-un exil care va dura pînă la căderea comunismului. Textele lui vor influenţa decisiv motivaţiile intelectualilor strînşi, în anii ’80, în jurul Solidarităţii. În Occident, se aşază la stînga. Dar evoluează treptat şi, în ultimele decenii de viaţă, puţini dintre intelectualii de stînga ai momentului îl mai enumeră printre amici. Două sînt concluziile fundamentale la care a ajuns Kolakowski. Prima, că stalinismul este o consecinţă firească, naturală, a marxismului. Apărătorii marxismului spun că derapajele dictatoriale ale stîngii sovietizate au fost, de fapt, abateri de la marea învăţătură şi că ele sînt imputabile oamenilor politici şi nu doctrinei ca atare. Kolakowski este, poate, cel mai însemnat filozof care argumentează contrariul. În impunătorul op în trei volume Direcţii principale în marxism: apariţie, dezvoltare, disoluţie, apărut la Paris în 1976-1978, Kolakowski explică impecabil cum de marxismul aplicat nu are alt destin decît acela de a eşua în tiranie. Această carte rămîne pînă astăzi cea mai amplă tratare a marxismului ca fenomen non-economic şi este documentul copleşitor al unei treziri. Kolakowski pare a-şi fi găsit în Occident echilibrul intelectual de care avea nevoie. Se distanţează faţă de marxism şi rămîne la fel de distant, cum a fost întotdeauna, faţă de fenomenul religios. L-a pasionat creştinismul şi a fost unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului sectar şi eretic. De altfel, pasiunea lui pentru religie ca obiect de studiu data încă în anii polonezi " în 1966 a scris prefaţa la ediţia poloneză a Tratatului de istorie a religiilor de Mircea Eliade. Dar nu a crezut niciodată. Egal distanţat faţă de marxism şi faţă de religie, dar deopotrivă preocupat intelectual de amîndouă, Kolakowski va analiza marxismul ca pe o religie şi va persista în a sublinia efectele nocive pe care le are pentru oameni credinţa în marxism, o "falsă religie". Pentru Kolakowski, stalinismul, maoismul, dar şi nazismul sînt generate de acelaşi mecanism aberant ca orice fanatism religios: abdicarea raţiunii. Spirit voltairian, Leszek Kolakowski avea, după mărturiile celor care l-au cunoscut, un sentiment acut al deziluziei care putea, uneori, să pară cinism. Cristopher Hitchens îşi aminteşte că, în anii studenţiei sale la Oxford, a participat la seminarul lui Kolakowski şi a susţinut o lucrare, plecînd de la o carte a opozantului est-german Rudolph Bahro, în care explica cum se poate reforma din mers socialismul real. Kolakowski l-a concediat uşor plictisit pe tînărul Hitchens spunîndu-i că sistemul socialist nu se poate reforma decît prin dispariţie şi că ardoarea socialistă a junelui este, pentru el, "un film pe care l-am mai văzut şi ştiu cum se termină". A doua concluzie a lui Kolakowski, exprimată în scrierile sale, dar încă mai apăsat spusă de la catedră, este aceea că în momentul în care muncitorii chiar vor pune mîna pe putere oriunde în Europa de Est, comunismul se va sfîrşi ca într-o ironie supremă a istoriei. Aşa a fost să fie, iar cel mai bun exemplu este căderea regimului comunist din chiar Polonia sa. Pînă la urmă, destinul lui Kolakowski este una dintre cele mai frumoase poveşti intelectuale ale secolului XX, arătîndu-ne că, şi în vremea ciumei, mintea poate funcţiona onest. O poveste a salvării este oricînd binevenită. Mulţumim, Leszek Kolakowski! * "Goodbay to all that?" în The New York Review of Books, iulie 2006.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.