Keynes vs clasici - runda a doua -

Publicat în Dilema Veche nr. 298 din 29 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Economistul John Maynard Keynes a scris Teoria general─â a folosirii m├«inii de lucru, a dob├«nzii ┼či a banilor (1936), pentru a "a pune cap─ât divergen┼úelor profunde de opinie dintre colegii economi┼čti, care aproape au distrus, influen┼úa practic─â a teoriei economiceÔÇŽ" ┼×aptezeci de ani mai t├«rziu, economi┼čti de talie grea ├«nc─â se mai iau la har┼ú─â, ├«n aproape aceia┼či termeni ca ├«n anii ÔÇÖ30. La cea mai recent─â ├«nc─âierare iau parte campionul neo-keynesian Paul Krugman, de la Universitatea Princeton, ┼či noul campion clasic John Cochrane, de la Universitatea Chicago. Recent, Krugman a publicat un editorial intitulat "Cum s-au ├«n┼čelat economi┼čtii at├«t de tare?". Nimic din economia mainstream " scrie Krugman " "nu trimitea la posibilitatea unui colaps ca acela care a avut loc anul trecut". Motivul e acela c─â "economi┼čtii, ca grup, au luat frumuse┼úea purt├«nd straiele str─âlucitoare ale matematicii, drept adev─âr". Ei au oferit "o viziune idealizat─â a unei economii ├«n care indivizi ra┼úionali interac┼úioneaz─â ├«n pie┼úe perfecte". Din nefericire, "aceast─â viziune aseptic─â asupra economiei i-a f─âcut pe cei mai mul┼úi economi┼čti s─â ignore tot ceea ce ar fi putut s─â mearg─â prost". Economi┼čtii vor trebui s─â accepte de acum "importan┼úa comportamentului ira┼úional ┼či, adesea, imprevizibil al pie┼úelor, s─â admit─â imperfec┼úiunile adesea idiosincrasice ale acestora ┼či s─â accepte faptul c─â s├«nt ├«nc─â departe de o teorie economic─â elegant─â despre orice". Loviturile grele ale lui Krugman la adresa ┼×colii economice din Chicago l-au st├«rnit pe Cochrane, un profesor de finan┼úe, s─â r─âspund─â pe site-ul universit─â┼úii cu contra-lovituri furibunde, const├«nd ├«n atacuri personale cu privire la integritatea ┼čtiin┼úific─â a lui Krugman. C├«nd vine vorba de economie, loviturile lui Cochrane ┼úintesc dou─â puncte: atacul lui Krugman asupra "teoriei pie┼úei eficiente" ┼či pledoaria acestuia ├«n favoarea "stimulului fiscal" ├«ntr-o economie aflat─â ├«n recesiune. Cochrane ├«l acuz─â pe Krugman de inducerea ├«n eroare a cititorilor s─âi cu privire la teoria pie┼úelor eficiente, care sus┼úine c─â, dat─â fiind informa┼úia disponibil─â, pie┼úele financiare reflect─â ├«ntotdeauna corect pre┼úurile la active. ├Än loc s─â apere aceast─â teorie, Cochrane admite c─â "pre┼úurile la active se modific─â peste a┼čtept─ârile rezonabile fa┼ú─â de cashflow-ul viitor". Din p─âcate, "├«n momentul de fa┼ú─â, nici o teorie nu exceleaz─â ├«n aceast─â situa┼úie". Dar " consider─â Cochrane " s─â atribui aceste fluctua┼úii excesive "ira┼úionalit─â┼úii", cum face Krugman, este nihilism teoretic. Ceea ce urm─âre┼čte de fapt Krugman ("de┼či nu poate s─â vin─â ┼či s─â o spun─â pur ┼či simplu") este ca guvernul s─â "preia sarcina aloc─ârii de capital". ┼×i singurul lucru pe care ├«l ┼čtim este c─â, oric├«t de r─âu evolueaz─â pie┼úele, controlul guvernamental "a fost ├«ntotdeauna ┼či mai r─âu". Cochrane p─âstreaz─â cea mai aprig─â lovitur─â pentru pozi┼úia lui Krugman ├«n favoarea stimulului fiscal propus de pre┼čedintele Barack Obama. El invoc─â str─âvechea "teorem─â ricardian─â a echivalen┼úei", reanimat─â de economistul de la Harvard, Roberto Barro, potrivit c─âreia "cheltuielile finan┼úate prin cre┼čterea deficitului nu au nici un efect, deoarece contribuabilii, anticip├«nd o cre┼čtere viitoare a taxelor, pentru compensarea datoriilor actuale, vor economisi, pur ┼či simplu, mai mult. Ei vor cump─âra noua datorie de la guvern ┼či nu ├«┼či vor schimba deciziile de cheltuire". Pe scurt, Krugman "nu are nici cea mai mic─â idee despre ce anume a provocat criza economic─â, despre ce politici ar fi putut s─â o pre├«nt├«mpine sau cu privire la ce politici ar trebui s─â adopt─âm de acum ├«ncolo" " dar consider─â c─â, ├«n situa┼úia de fa┼ú─â, guvernul ar trebui s─â cheltuiasc─â bani ca un marinar beat. Departe de a face prea mult─â matematic─â, economi┼čtii au nevoie chiar de mai mult─â, pentru a "p─âstra o logic─â s─ân─âtoas─â". ├Än ceea ce prive┼čte strategia stimulului fiscal, lui Krugman ├«i reu┼če┼čte o lovitur─â de knock-out. Concep┼úia potrivit c─âreia cheltuielile suplimentare ale guvernului ar provoca rev─ârsarea unei sume egale de cheltuieli private, astfel ├«nc├«t efectul lor net de stimulare este zero, ar fi adev─ârat─â numai ├«ntr-o economie cu o rat─â de angajare a for┼úei de munc─â de 100%. ├Äntr-adev─âr, ┼×coala din Chicago admite tacit c─â economiile func┼úioneaz─â ├«ntotdeauna la gradul maxim de ocupare a for┼úei de munc─â. Sus┼úin─âtorii ei nu s├«nt ├«ngrijora┼úi de faptul c─â economia american─â a sc─âzut cu 4% ├«n ultimul an ┼či c─â eviden┼úele de ┼čomaj au ├«nregistrat peste ┼čase milioane de oameni. Pentru economi┼čtii din Chicago, o cre┼čtere a num─ârului de oameni ap┼úi de munc─â inactivi reprezint─â rezultatul alegerii voluntare de a nu munci. Ca o concesie ├«n fa┼úa bunului sim┼ú, ei accept─â c─â oamenii pot gre┼či ┼či c─â, numai ├«n aceast─â m─âsur─â, un stimul ar putea fi benefic. Dar ei insist─â asupra faptului c─â unicul stimul eficient este tip─ârirea de bani. Aceasta va duce la sc─âderea dob├«nzilor ┼či la redresarea economic─â. ├Ämpotriva acestei concep┼úii, Keynes arat─â c─â reducerea dob├«nzilor ar putea s─â nu fie o solu┼úie, deoarece la o dob├«nd─â zero sau aproape de zero, investitorii ar prefera mai degrab─â s─â p─âstreze banii, dec├«t s─â-i dea ├«mprumut. De aceea " dup─â cum a spus el ├«n 1932 ", s-ar putea s─â nu existe "nici o sc─âpare de la o recesiune economic─â prelungit─â ┼či, probabil, f─âr─â sf├«r┼čit, cu excep┼úia interven┼úiei directe a statului pentru promovarea ┼či subven┼úionarea noilor investi┼úii" " exact ceea ce, pe bun─â dreptate, face administra┼úia Obama. La ├«ntrebarea privitoare la ce anume a provocat criza economic─â, dezbaterea este mai echilibrat─â. Krugman este dezavantajat de faptul c─â atribuie criza "ira┼úionalit─â┼úii", ceea ce " arat─â Cochrane " nu este o teorie. Krugman face asta deoarece refuz─â s─â ia ├«n serios distinc┼úia crucial─â a lui Keynes ├«ntre risc ┼či incertitudine. Dup─â p─ârerea mea, contribu┼úia major─â a lui Keynes la teoria economic─â a fost eviden┼úierea "precarit─â┼úii extreme a bazei cunoa┼čterii pe care trebuie s─â se sprijine estim─ârile noastre asupra perspectivei de c├«┼čtig". Toate acestea contribuie la o stabilitate considerabil─â a pie┼úelor, at├«ta vreme c├«t conven┼úiile dureaz─â. Dar ele s├«nt susceptibile de schimb─âri bru┼čte ├«n fa┼úa ve┼čtilor proaste care vin ┼či trec, deoarece "nu exist─â o baz─â solid─â de convingeri ferme care s─â le confere stabilitate". Este exact ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«ntr-o sal─â de teatru aglomerat─â atunci c├«nd cineva strig─â "Foc!". Fiecare se va repezi s─â ias─â afar─â. Ceea ce nu este un comportament "ira┼úional", ci un comportament ra┼úional ├«n fa┼úa incertitudinii. Este, ├«n esen┼ú─â, ceea ce s-a ├«nt├«mplat toamna trecut─â. Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie, este profesor emerit de economie politic─â la Universitatea Warwick, autor al unei biografii premiate a economistului John Maynard Keynes ┼či membru al Consiliului de Administra┼úie al ┼×colii de Studii Politice din Moscova. traducere de Matei PLE┼×U Copyright: Project Syndicate, 2009 www.project-syndicate-org

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.