Jurnali┼čtii, c├«te divizii?

Publicat în Dilema Veche nr. 236 din 21 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Änc─â de la primele ore ale conflictului din Georgia, era clar c─â va exista ┼či un r─âzboi mediatic. Tonul l-au dat ru┼čii care au anun┼úat, dup─â nici 24 de ore de la ├«nceputul asaltului georgian ├«n Osetia de Sud, c─â ar exista peste 1500 de mor┼úi ├«n r├«ndul civililor. O zi mai t├«rziu, dup─â ce armata rus─â recucerise republica separatist─â, a venit replica georgian─â: ru┼čii au ├«nceput "purificarea etnic─â". Ru┼čii spun c─â georgienii au plasat mine ├«n casele p─âr─âsite, georgienii ├«i acuz─â c─â au f─âcut acela┼či lucru pe ┼čoselele din Georgia. Fiecare tab─âr─â o ├«nvinuie┼čte pe cealalt─â de masacrarea civililor, se vorbe┼čte despre r─âpiri, jafuri ┼či violuri, iar pre┼čedintele rus, Dimitri Medvedev, lanseaz─â oroarea suprem─â: genocid! Adev─âr sau manipulare? Sincer, p├«n─â c├«nd ziari┼čtii nu ajung la fa┼úa locului, nu e mare lucru de f─âcut. ├Än absen┼úa unor surse independente, jurnali┼čtii nu pot dec├«t s─â dea anun┼úurile oficiale, cu citarea atent─â a provenien┼úei informa┼úiei. A┼ča s-a ┼či ├«nt├«mplat ├«n primele zile ale conflictului din Georgia, iar unele informa┼úii nu au putut fi verificate nici p├«n─â acum. Nu ┼čtim dac─â Tindvali, capitala Osetiei de Sud, este complet ras─â de pe fa┼úa p─âm├«ntului, a┼ča cum spuneau surse ruse┼čti, ┼či nici cine a bombardat-o. Ru┼čii ├«i acuz─â pe georgieni, dar supravie┼úuitori din ora┼č spun c─â locuin┼úele le fuseser─â bombardate de avioane ruse┼čti. Cifra de 1500 de victime, anun┼úat─â tot de partea rus─â, este, de asemenea, greu de confirmat, at├«t timp c├«t ora┼čul se afla sub control rusesc, ziari┼čtilor nefiindu-le ├«nc─â permis accesul ├«n localitate. Num─ârul victimelor pare ├«ns─â exagerat, consider─â unii jurnali┼čti care au mers prin spitalele din regiune. Ei au f─âcut un calcul cinic, dar de multe ori just: num─ârul r─âni┼úilor este, ├«n general, mai mare dec├«t al mor┼úilor. ├Än spitale ar fi trebuit s─â existe mii de r─âni┼úi, or ei au num─ârat doar c├«teva sute. S─â fie o intoxicare ruseasc─â, a┼ča cum denun┼úa regimul de la Tbilisi? Vom vedea ├«n s─âpt─âm├«nile urm─âtoare. Conflictul din Georgia a f─âcut victime ┼či printre ziari┼čti. Imaginile cu ma┼čina colegilor turci luat─â drept ┼úint─â de ni┼čte tr─âg─âtori necunoscu┼úi au f─âcut turul lumii, la fel ca ┼či cele cu o jurnalist─â a televiziunii georgiene ├«mpu┼čcat─â ├«n bra┼ú de un sniper. Exist─â ┼či patru mor┼úi. Printre ei, ┼či un colaborator al Radio France Internationale, Gigol Chiladze. Vina lui? Apropiindu-se de o por┼úiune de drum controlat─â de separati┼čti din Osetia de Sud, a salutat ├«n georgian─â. A primit ca r─âspuns o rafal─â de mitralier─â, care i-a ucis pe el ┼či pe colegul s─âu Alexander Klimchuc, corespondent al agen┼úiei Itar Tass. Ce e de f─âcut c├«nd jurnali┼čtii devin din observatori, ┼úinte? ├Än urm─â cu c├«┼úiva ani, c├«nd ├«n Irak se ├«nte┼úiser─â r─âpirile de jurnali┼čti, fostul pre┼čedinte al RFI a decis retragerea jurnali┼čtilor din aceast─â ┼úar─â. "Via┼úa e mai presus dec├«t informa┼úia" - a spus el, atr─âg├«ndu-┼či ┼či criticile unei p─âr┼úi a redac┼úiei, care considera c─â, lu├«ndu-se toate precau┼úiile necesare, se mai poate lucra ├«n Irak. Ce ├«nseamn─â ├«ns─â precau┼úie, ├«n astfel de situa┼úii? Exist─â c├«teva reguli, pe care veteranii jurnalismului de front le cunosc. E vorba ├«n primul r├«nd de evitarea expunerii inutile ┼či a provoc─ârilor, de atitudine ┼či de tonul ├«ntreb─ârilor. Un jurnalist cu experien┼ú─â "simte" c├«nd interlocutorii ├«i s├«nt ostili sau c├«nd poate vorbi cu ei. Rolul ziaristului este s─â informeze, nu s─â se dea ├«n spectacol. Exist─â apoi protec┼úia fizic─â: vest─â antiglon┼ú, casc─â, ma┼čin─â cu blindaj pentru reportajele ├«n zonele cele mai periculoase etc. Intervine ┼či responsabilitatea redactorilor-┼čefi: atunci c├«nd izbucne┼čte vreun conflict, zeci de tineri ziari┼čti vor s─â mearg─â "la r─âzboi". Rolul ┼čefilor de redac┼úie este de a-i descuraja pe cei neexperimenta┼úi ┼či p─âtima┼či ┼či de a trimite oameni pondera┼úi, care au mai fost ├«n zone de conflict. Cei tineri pot merge eventual imediat dup─â ├«ncheierea ostilit─â┼úilor, c├«nd pericolul e mai mic ┼či numai dup─â ce au trecut printr-un curs de jurnalism de r─âzboi (├«n Fran┼úa le organizeaz─â Crucea Ro┼čie, ├«n Rom├ónia, Ministerul Ap─âr─ârii). ├Än fine, exist─â ┼či legile interna┼úionale: conven┼úiile de la Geneva, care spun c─â jurnali┼čtii s├«nt civili ┼či trebuie trata┼úi ca atare, ┼či o rezolu┼úie a ONU din decembrie 2006, care someaz─â statele s─â ├«i judece pe cei care au omor├«t sau au r─ânit ziari┼čti. R─âzboaiele din fosta Iugoslavie, Irak ┼či Afganistan au f─âcut aproape 500 de victime printre ziari┼čti, dar n-am auzit s─â existe condamna┼úi pentru aceste crime. Unii dintre autorii lor se ├«ntreab─â probabil, parafraz├«ndu-l pe Stalin: jurnali┼čtii, c├«te divizii?

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.